Falimentul sistemului de invatamant
Am fost saptamana aceasta la o sedinta cu parintii. S-a ajuns si la subiectul cumpararii unui aparat de aer conditionat pentru clasa copilului, evident pe banii parintilor. Doamna diriginta a mentionat ca ea nu ne poate cere asa ceva dar parintii deja faceau lista cu cei care contribuie.
Moment in care am simtit si eu nevoia sa intreb:
- La scoala ati cerut bani pentru asa ceva?
- Pai…aaaa…nu! Toata lumea a pus capul in pamant.
- Pai…de ce nu?
- Scoala nu are bani, domnule, nu sunt bani nici pentru hartie la toaleta.
A urmat o discutie in care toata lumea incerca sa ma convinga pe mine ca nu trebuie sa o deranjam pe doamna diriginta cu asa ceva, doamna diriginta, probabil, nu dorea sa-l deranjam pe domnul director cu asemenea cereri, domnul director, probabil, nu dorea sa-l deranjeze pe domnul primar.
Intre timp, parintii cumpara markere si solutie de curatat pentru tabla, hartie igienica si sapun la baie, laptop, proiector si televizor ca deh, manualele sunt interactive acum. In continuare nu inteleg cum justifica scoala in contabilitate si in inventar renovarea salii de clasa de catre parinti (parchet, dulapuri, banci, perdele, zugravit, etc) si, la fel, nu inteleg cum au raportat banii pe care i-am dat ca sa se construiasca “balonul” in care se fac orele de sport si aici vorbim de mii de lei si de zeci de mii de lei.
Eu am invatat la scoala aceea de la tara, cu latrina in curte, am inghitit praf de creta si am inghetat de frig toamna si iarna pentru ca in soba de teracota abia mocnea o flacara anemica. Am facut ore dupa-amiaza si veneam acasa pe intuneric, fara transport in comun, alungand cainii cu pietre de pe marginea drumului. Sport n-am prea facut pentru ca scoala nu avea decat o minge de handbal si o pereche de schiuri cu care n-am schiat niciodata pentru ca nu aveam unde. Dar au trecut mai bine de trei decenii de atunci, evident ca nu vreau asta si pentru copiii mei, vreau sa beneficieze de conditii mult mai bune.
Noi, parintii, acoperim toate aceste cheltuieli pentru ca “scoala nu are bani”, “primaria nu are bani”. De fapt, scoala si primaria nu au bani pentru nimic. Statul plateste salariul profesorilor si utilitatile (nici astea tot timpul) si le da elevilor manuale (prost facute si niciodata la timp). In rest, educatia, sistemul acesta de invatamant este un faliment, un faliment pe care noi, parintii, il amanam de la an la an.
Ce facem in continuare?
Comments are closed here.