PETITIE PENTRU COMBATEREA AMBROZIEI

Astazi, 6 septembrie 2017, am depus o petitie la Primaria Oradea pentru adoptarea unei HCL in privinta combaterii ambroziei. Atasat petitiei, peste 1500 de semnaturi de la cetatenii care solicita acelasi lucru.

Numar de inregistrare: 264583 din 06.09.2017

Link petitie online: aici.

Link pagina Facebook „Stop ambroziei din Oradea”: aici.

Domnule primar,

Domnilor viceprimari,

Domnilor consilieri locali

Va scriu acest mesaj (nu ii vom spune scrisoare deschisa) pentru a va determina sa acordati importanta cuvenita unei probleme cu care, sunt sigur, v-ati mai intalnit. Este vorba despre raspandirea tot mai accentuata a plantei invazive cunoscuta sub numele de “ambrozie” si de problema de sanatate publica mai mult decat evidenta cu care se confrunta oradenii, si nu doar ei, adica alergia provocata de polenul acestei plante.

Alergia la ambrozie nu este un “moft” si o sa va ofer cateva argumente:

1. Argumente de ordin numeric

Atasata acestui mesaj veti regasi o lista cu peste 1500 de semnaturi de la cetateni din Oradea care va cer sa gasitii solutii in privinta ambroziei. Va scriu in numele acestor oameni. Sunt multi? Sunt putini? Va rog sa tineti cont de faptul ca aceste semnaturi vin in urma unei simple petitii initiata pe Facebook. Nu toti oradenii folosesc Facebook, cu siguranta aceasta petitie nu a ajuns la toti oradenii. Posibil ca numarul acestor semnatari sa fie mult mai mare daca petitia va ajunge sa fie cunoscuta de mai multe persoane. Consider insa ca, daca 1500 de oameni va cer sa rezolvati o problema, trebuie sa o luati in considerare.

In incercarea de a va convinge ca avem o problema reala si grava cu care ne confruntam, am mers si mai departe: am cerut, prin intermediul Colegiului Farmacistilor Bihor (multumesc domnului Sebastian Nemeth pentru ajutor) date de la farmaciile din Oradea in privinta medicamentelor vandute in Oradea, in perioada alergiilor cauzate de ambrozie. In Oradea sunt 125 de farmacii. Au raspuns apelului si au oferit date 65 dintre acestea. Conform datelor furnizate, vanzarile de cutii de medicamente antihistaminice in lunile august/septembrie insumeaza aproximativ 8000 de unitati. Cifra este mai mare decat vanzarile pe orice alte luni ale anului si este in crestere fata de anii anteriori. Datele au fost cerute in comparatie pentru anii 2015-2016. In aceste cifre nu sunt cuprinse toate unitatile de medicamente vandute pentru tratarea alergiilor si pentru celelalte simptome asociate (dermatite, picaturi pentru ochi si nas, rinite, astm bronsic, etc). Nu sunt cuprinsi in aceste cifre nici oamenii care nu se trateaza, se trateaza gresit sau isi cumpara medicamentele din alte parti (strainatate, farmacii din Zona Metropolitana, etc). Ce-i drept, nu toate alergiile din aceasta perioada sunt provocate de ambrozie. Acesta nu a fost un studiu riguros, stiintific, cu date certe de la farmacii si medici alergologi. Este doar o aproximare din care am dorit sa vad care este amploarea reala a fenomenului.

Avand in vedere cele de mai sus, cred ca putem trage concluzia ca, la ora actuala, in Oradea se afla cel putin 4000-5000 de persoane alergice la aceasta planta. Concluzie pe care, daca veti cerceta cu atentie in jurul  dumneavoastra, o puteti confirma (sau nu) dupa numarul prietenilor, rudelor, angajatilor, cunoscutilor, etc pe care ii vedeti, in aceasta perioada, cu nasul in batista.

Avem, deci, 1500 de semnatari ai unei petitii si, probabil, in jur de 5000 de persoane care sufera de aceasta afectiune? Este suficient ca sa luati masuri?

2. Argumente de ordin financiar

Costurile asociate invaziei ambroziei si alergiei provocate de aceasta sunt greu de calculat. Este clar ca avem un cost al tratamentului medicamentos. Pentru Romania, costul poate ajunge undeva in jurul sumei de 150 de euro pentru fiecare persoana. Includem aici consultatia si investigatiile medicale precum si tratamentul pentru aproape doua luni de suferinta. Austriecii, de exemplu, calculeaza costul medical al acesti probleme undeva la 2300 de euro/an/persoana iar elvetienii au calculat un cost de aproximativ 1 miliard de euro anual/tara. Noi avem oarecum “noroc” pentru ca suntem mai saraci si nu ne costa atat de mult dar, chiar si asa, oradenii cheltuie sute de mii de euro, anual, din cauza ambroziei.

Pe langa aceste costuri apar insa si altele. Cum calculam, de exemplu, pierderile financiare provocate de scaderea capacitatii de munca a persoanelor afectate de alergie, de zilele libere sau de ingrijiri medicale cauzate de aceasta afectiune? O persoana afectata de alergie este, la propriu, un “zombie” in lunile august si septembrie: nu doarme sau doarme foarte greu noaptea, oboseala se acumuleaza, medicamentele antihistaminice luate produc, in general, somnolenta si pierderea capacitatii de concentrare. Cum calculam pierderile provocate agriculturii prin infestarea lanurilor de porumb sau floarea soarelui, prin nerealizarea productiei maxim posibile? Cum calculam pierderile din turism pentru ca oamenii cu alergii severe se informeaza si nu mai merg in zone in care exista riscul sa se confrunte cu aceasta alergie. Cum calculam costul luptei cu aceasta planta daca nu facem ceva acum si o ignoram inca vreo cativa ani? Cum vom calcula costul interzicerii exportului de cereale, seminte, produse agricole din Bihor atunci cand UE va solicita ca acestea sa nu mai prezinte infestare cu seminte de ambrozie?

Nu in ultimul rand, cum putem calcula costul pierderii unei vieti omenesti, pentru ca se poate ajunge si aici, atunci cand un vatman, un sofer, un electrician, etc, epuizat de nesomn si ametit de medicamente, va face o greseala?

3. Argumente de ordin subiectiv

O persoana cu alergie la ambrozie asteapta cu groaza lunile august si septembrie. In functie de gravitatea alergiei si de gradul de dispersie al polenului, poti avea urmatoarele manifestari: crize de stranut pana te dor coastele, iti sufli si iti stergi nasul pana ti se sparg capilarele superficiale si incepi sa sangerezi, te scarpini la ochi pana ti se inrosesc, nu poti respira pe nas, ti se inflameaza sinusurile, noaptea nu poti sa te odihnesti, tuse, te trezesti cu ochii lipiti din cauza conjuctivitei. Ocazional poti sa ai si pielea inrosita, deshidratare si dureri de cap. Altii au deja astm bronsic alergic si simt ca se sufoca in somn. Medicamentele nu trateaza alergia ci efectul acesteia, scad raspunsul organismului la factorul alergen. Dupa 4-5 saptamani in care organismul este abuzat in felul acesta, cu sistemul imunitar extenuat, risti sa ajungi in spital, epuizat de efort si oboseala. Este si cazul meu, acum doi ani, ceea ce va explica si implicarea mea in aceasta initiativa. Exista insa si cazuri mai dificile: copii cu alergie, mame care alapteaza si femei insarcinate care nu pot lua aceste medicamente sau batrani cu afectiuni severe carora li se agraveaza starea datorita acestei alergii. In Franta, pe langa amenzile uriase, proprietarul unui teren infestat cu ambrozie situat langa scoli, spitale sau azile de batrani risca si inchisoarea, atat de serios este privita aceasta problema in alte tari.

4. Argumente de ordin stiintific:

Cercetarile in domeniu arata ca o singura planta produce intre 3000 si 62000 de seminte/an. Semintele sunt extrem de rezistente si pot germina chiar si dupa 40 de ani de stat in sol. Sunt mici si sunt dispersate de vant, de pasari sau prin intermediul transporturilor de cereale. Semintele germineaza si dau nastere plantutelor incepand cu jumatatea lunii martie. Dar rasar aproape la fel de bine si in aprilie, mai, iunie, iulie si chiar si august. Taiata la momentul nepotrivit, planta se regenereaza si produce 3-4 tulpini acolo unde a fost retezata. Mai nou a inceput sa dezvolte rezistenta la unele erbicide. Rezista pe aproape orice sol, nu are cerinte speciale de mediu, nu are dusmani naturali (insecte, virusi, ciuperci, alte plante). Chiar si daca pierde 70% din rezerva de apa, se poate regenera. Produce pagube insemnate in agricultura, mai ales in culturile de porumb si floarea soarelui dar se poate intalni aproape oriunde: in culturi de cartof, soia, legume, pe pajisti, pe marginea drumurilor, chiar si in padure. Principala problema insa este polenul alergen, vinovat de alergiile de sezon, in lunile august si septembrie. O singura planta elibereaza in atmosfera aproape un miliard de granule de polen care au dimensiuni de doar cativa microni si pot fi purtate de vant la distante de zeci de kilometri. La valoarea de 30 de granule de polen pe metru cub de aer se considera o situatie de risc. Oradea, conform hartilor de dispersie a polenului alcatuite de austrieci si maghiari, se afla intr-o zona in care valorile polenului ating si 500 de granule/metrul cub de aer. Polenul de ambrozie prezinta crosreactanta (adica de la alergia la ambrozie se poate dezvolta o alergie si la alte plante, din specii inrudite sau legume).

Ce spune Uniunea Europeana, ce fac alte tari?

Avem un document din 2010, un raport catre CE. “Final report: ENV.B2/ETU/2010/0037: Assessing and controlling the spread and the effects of common ragweed in Europe. Contractor: Natural Environment Research Council, UK.” Sunt aproximativ 450 de pagini. Gasiti aici toate informatiile relevante, structurate in capitole: descriere, raspandire, metode de combatere, prognoze de costuri, harti de raspandire, studii de specialitate, etc. Tari precum Elvetia, Franta, Austria se lupta activ cu aceasta problema de mai multi ani. Ungaria, de exemplu, inca din anul 2003 are o legislatia nationala extrem de dura, fonduri guvernamentale si structuri specializate care se ocupa de problema ambroziei. Aproximativ 90% din pamantul arabil din Ungaria este infestat cu aceasta buruiana invaziva.

Intre anii 2011-2015 s-a desfasurat un studiu – proiect cu finantarea de la Comisia Europeana intitulat “Atopic diseases in changing climate, land use and air quality”. Proiectul a costat 4 426 870 euro si a fost realizat de MEDIZINISCHE UNIVERSITAET WIEN, Austria, cu colaborarea unor alte universitati de prestigiu si institutii cunoscute din Franta, Germania, UK, Croatia, Belgia, Italia. Proiectul a studiat problema ambroziei si a facut proiectii privind raspandirea acesteia in Europa pana in anul 2060. Rezultatele au fost publicate in 2017, martie. Le puteti gasi pe pagina proiectului ATOPICA. 

Pentru cei care nu au rabdare sa citeasca toata informatia, redau un citat: “The most affected areas will be countries such as Romania and Italy, where ragweed is already established and therefore an already existing problem. The overall impact will be an increase in the range of ragweed, a change in timing and length of the pollen season as well as an increased plant productivity (and consequently pollen production), resulting in a rise in the number of sensitised people. Moreover, individuals that are already sensitised to ragweed may experience more severe symptoms due to higher pollen concentrations and a longer pollen season.”

In Romania, prognoza indicata de acest studiu arata o crestere a numarului persoanelor alergice pana la 4 000 000 persoane (scenariu de crestere inceata) sau 5 500 000 persoane (scenariu de crestere accelerata).

Cum stam noi la capitolul legislatie?

Cunosc prevederile din hotararile de Consiliu Local care fac referire la ambrozie. Este doar un  paragraf strecurate in regulamentul de intretinere parcuri si spatii verzi. Cetatenii (persoane fizice sau juridice sau asociatii de proprietari) trebuie “sa ia masuri” pentru ca altfel primesc amenzi in diferite cuantumuri. Cunosc, de asemenea, si initiativa legislativa depusa in Parlament de dna deputat Florica Chereches. Am avut o discutie pe aceasta tema si am sugerat ca legea respectiva, in forma aceea, sa fie retrasa pentru ca va face mai mult rau decat bine. Ulterior, dna. deputat m-a solicitat ca sa facem o lege complexa dar nu am putut colabora pentru ca am solicitat ajutor in a consulta legislatia maghiara in domeniu, lucru care nu s-a intamplat. Prin intermediul deputatului USR Silviu Dehelean am tradus acum o parte din aceasta legislatie si poate fi folosita ca material de lucru.

Ce se poate face?

Avand in vedere cele descrise mai sus cred ca se impune sa avem cat mai urgent un cadru legislativ coerent in privinta ambroziei, similar celui din alte state europene. Ar fi necesar sa constituiti un grup de lucru care sa redacteze, pana anul viitor, un regulament local in acest domeniu.

Avand in vedere numarul persoanelor afectate de alergia la aceasta planta, avand in vedere studiile care prognozeaza o inrautatire dramatica a situatiei si avand in vedere exemplul altor tari care se lupta activ cu aceasta planta invaziva si cu efectele raspandirii acesteia, cred ca este imperios necesar sa cream, macar aici, la nivel local daca la nivel national nu se poate, un regulament care sa aiba in vedere doua obiective: scaderea concentratiei de polen in lunile august si septembrie (ceea ce va face situatia alergicilor un pic mai suportabila) si impiedicarea raspandirii acestei plante (prin distrugerea ei inainte de maturizarea semintelor).

Nu ne imbatam cu apa rece, nu vom scapa de aceasta buruiana niciodata dar, printr-un regulament serios, redactat cu ajutorul specialistilor, prin metodele potrivite, putem indeplini cele doua obiective mentionate anterior. Momentan, atat regulamentul local prin care se dau amenzi cat si propunerea de lege a dnei deputat Florica Chereches (care inteleg ca a trecut de avizul Comisiei Juridice din Senat) nu contin referiri la niciun aspect practic si la niciun scenariu de combatere a acestei plante. Nu este suficient sa spunem doar ca “planta e daunatoare si ca dam amenzi pentru ea”. Aceasta este o abordare simplista, inutila, o “fusereala” tipic romaneasca. Nu amenda trebuie sa fie scopul legii (sau al regulamentului) si nu asta este rezolvarea. Scopul nu este sa facem venituri la bugetul local sau central. Amenda trebuie sa fie ultima instanta. Pana atunci trebuiesc informati cetatenii, sa le oferiti alternativa sa curete Primaria terenul, la un pret mai mic decat pe piata libera si abia apoi, daca nu se conformeaza, interventia autoritatii prin amendare si curatare a terenului.

Nu se poate eradica aceasta planta daca nu castigati de partea dumneavoastra populatia, proprietarii/utilizatorii de terenuri. Trebuiesc facute campanii de informare pentru ca oamenii sa recunoasca si sa inteleaga de ce este daunatoare aceasta planta si cum si de ce trebuie sa o distruga. Sunt metode care functioneaza si metode care nu functioneaza. In anumite locuri se pot folosi erbicide (in anumite faze de dezvoltare ale plantei), in altele se pot folosi alte metode. Sunt perioade in care se poate taia, cosi, sunt perioade in care nu trebuie taiata pentru ca obtinem exact efectul contrar. Avem specialisti chiar si in Oradea (exemplu dl Nicolae Hodisan, Directia de Agricultura Bihor, cu teza de doctorat in acest domeniu, cu carti publicate pe aceasta tema, citat Uniunea Europeana ca specialist). Trebuie facuta o harta electronica a terenurilor infestate, trebuie gandit mecanismul de somare, amendare si/sau interventie al Primariei. Puteti face un contract cu o firma care sa intervina daca proprietarul nu se conformeaza urmand ca valoarea interventiei sa fie recuperata la plata impozitului datorat bugetului. Cum intervenim pe proprietatea privata a unui cetatean? Sunt foarte multe lucruri care trebuiesc luate in considerare daca se doreste un regulament serios. Sunt foarte multe scenarii care trebuiesc gandite si testate ca mod de lucru pentru a asigura succesul unui astfel de proiect.

Nu in ultimul rand, Primaria Oradea trebuie sa devina constienta de faptul ca administreaza foarte multe suprafete de teren care, in acest moment, sunt infestate cu ambrozie. Multe sesizari ale cetatenilor au ca obiect terenuri aflate in patrimoniul orasului (cimitirul, pista de biciclete, Parcul Salca, Parcul Industrial, etc).

Solutii, propuneri:

Ma ofer, pro bono, sa ajut acest grup de lucru pe care, poate, il veti constitui, cu toate informatiile si datele dobandite pana acum. Sa pun la dispozitie contacte cu toti specialistii cu care am discutat intre timp. In plus, pot sa asigur conceperea unei campanii publicitare de informare a cetatenilor in privinta acestei plante astfel incat, anul viitor, Oradea sa aiba un regulament local de combatere a ambroziei care sa poata deveni un model de bune practici si pentru alte administratii locale.

Va multumesc pentru atentie.

Flavius Bunoiu

Oradea, 6 septembrie 2017