De ce nu functioneaza bugetarea participativa la Oradea?

Punand in aplicare o initiativa a filialei locale USR, Primaria Oradea a inceput anul trecut un proiect de bugetare participativa. La prima editie au fost inscrise 197 de proiecte. La editia din 2018 au fost depuse doar 11 proiecte (pana acum). Primarul Ilie Bolojan explica disparitia subita a interesului oradenilor pentru acest exercitiu civic: „Orădenii au viaţa lor, problemele lor, şi sunt mai puţin preocupaţi să urmărească permanent proiectele administraţiei locale”.

Explicatia mea este alta si are doua componente:

Felul cum a fost gestionata prima campanie de bugetare participativa a fost dezastruos. Primaria a vrut sa dea senzatia de “open-mind”, de transferare a unei mici parti de decizie asupra bugetului orasului in mana cetatenilor dar, pe de alta parte, a facut tot posibilul sa nu piarda aceasta putere de decizie (din cele 197 de proiecte depuse, doar 42 au fost lasate sa fie votate de oradeni, regulamentul prevedea ca proiectele pot fi adaptate, modificate, etc de catre finantator). Cu alte cuvinte, oradenii au fost invitati sa spuna ce ii preocupa dar cu precizarea implicit inteleasa ca de facut, se va face tot ce convine municipalitatii sau ce aveau oricum in plan sa faca. Votarea nu a fost transparenta, site-ul nu afisa contorul de voturi, votarea prin cartiere in intalniri cu cetatenii nu s-a mai facut, ulterior a si fost modificat regulamentul in asa fel incat sa nu mai poti depune proiecte legate de scoli pentru ca acestea “au forta mare de lobby”. Comunicare nu a existat, mail-urile de clarificare trimise de cetateni au ramas fara raspuns. Ca o “incununare” a primei editii de bugetare participativa, niciunul din cele 10 proiecte declarate castigatoare nu a cunoscut vreo forma de concretizare, toate ramanand, pana in clipa de fata, la stadiul de proiect, nefiind avansat niciun termen sau vreun orizont de asteptare. Probabil ca vor fi puse in practica dar ar fi ajutat sa se vada o concretizare a primei editii sau macar o comunicare coerenta din care sa rezulte stadiul acelor proiecte.

Fun fact: Logo-ul folosit de Primaria Oradea, „inspirat” de pe internet.

Societatea civila din Oradea este restransa numeric si orice forma de initiativa si implicare civica este descurajata daca nu se pliaza pe interesele municipalitatii. Societatea civila nu este vazuta ca un partener care doreste sa ajute, sa se implice, cu care trebuie purtat un dialog ci ca un dusman care unelteste si vrea sa devieze de la linia rosie a ordinii sociale iar orice punct de vedere divergent il trimite pe cel care il exprima in “lista neagra”. Primaria organizeaza dezbateri publice pentru ca este o obligatie legala, nu pentru ca este real interesata de ceea ce doresc sa spuna oradenii. Acestora li se raspunde condescendent si in doi peri iar observatiile si propunerile nu se regasesc niciodata in hotararile de Consiliu Local adoptate ulterior. Finantarile pentru ONG-uri au fost eliminate complet, petitiile depuse raman fara raspuns. 

Mi se pare evident faptul ca lipsa de interes a oradenilor pentru bugetarea participativa nu tine de perioada concediilor sau de faptul ca sunt prea ocupati sa-si puna gresie in baie sau sa-si zugraveasca balcoanele ci cu felul cum a fost gestionat interesul lor cu prima ocazie de genul acesta (si cu altele asemanatoare) precum si cu numarul celor dispusi sa-si asume un rol mai complex decat cel de simplu locuitor platitor de taxe al orasului. Primaria ar putea folosi acest prilej pentru a invata cum sa restabileasca, sa mentina si sa dezvolte relatia cu societatea civila, un lucru normal si benefic in viitor pentru toate partile implicate.

Later edit: Primaria a decis prelungirea teremenului de depunere a proiectelor pana la 1 decembrie 2018.