EXERCITIU DE SINCERITATE


Plus/minus cateva luni, implinesc un deceniu de viata petrecuta prin media si comunicare: radio, televiziune, revista, prezentator, MC, announcer, voce de reclame, blog, etc, am cam facut de toate. Nu e nici locul nici momentul sa le insir pe toate si, probabil, nici nu le mai tin minte pe toate. In principiu, unde a fost un microfon si nevoie de cineva sa spuna ceva, eu am raspuns prezent. De voie si de nevoie, de meserie si de placere. Asa ca ma consider indreptatit sa spun ca, in general, am “vorbele la mine”, asta insemnand ca ma poti trezi din pat la ora patru dimineata si voi avea ce spune in fata unui microfon.
Putine lucruri ma lasa fara voce si fara vorbe. Printre acele lucruri se numara si durerea. Nu cea fizica, durerea celor cunoscuti sau necunoscuti. N-am stiut niciodata sa fac fata acestui sentiment. Ma transform brusc in retard, nu mai stiu sensul cuvintelor, ma balbai in propozitii simple, tac sau, dimpotriva, spun prostii pentru care imi dau palme imaginare si pentru care as merita palme reale. In general, nu stiu ce sa spun, mi se pare ca orice as spune, suna fals si nepotrivit, ca un urlet in biserica. Ideile si cuvintele potrivite se ingramadesc si isi cer dreptul la viata prea tarziu, atunci cand nu mai e nimic de facut.

Astazi m-am intalnit cu un om care trece printr-o drama. Si nu ma refer la faptul ca l-a parasit iubita sau ca a ramas somer (desi nici astea nu sunt incercari usoare). Nu pot sa zic ca imi este nici prieten in adevaratul sens al cuvantului, mai mult amic si fost coleg. Si iarasi am amutit, nu am stiut ce sa spun, m-am balansat stangaci de pe un picior pe altul, mi-a venit sa il iau in brate, sa fac ceva sa ii fie mai bine si mi-a fost ciuda pe mine pentru ca nu am reusit sa ii spun nimic altceva decat “imi pare rau”. Eu am ramas iar fara cuvinte…nu stiu daca le-am pierdut, undeva pe “drum” sau nu le-am avut niciodata..

Facem un exercitiu de sinceritate? Ca nu costa nimic!
Cat de simplu iti este sa spui: te iubesc, te urasc, iarta-ma, imi pare rau?

Flavius Bunoiu

Cate putin din toate. Gasesti prin trecutul meu posturi de radio, televiziune, un pic de media tiparita si cultura, branding, copywriting si relatii publice.

CITESTE SI ALTE ARTICOLE

4 comentarii

  • blabla19
    2 martie 2011 at 8:54 AM

    Multi ne confruntam cu problema asta………eu cel putin m-am regasit in ceea ce spuneai despre impresia ca totul suna fals si gol in momentele in care doresti sa sustii pe cineva, dar stiu ca nu e asa……
    Oricum…..e bine ca reusesti sa vorbesti despre asta….clar ai si vorbele si sentimentele la tine.

    • Flavius Bunoiu
      2 martie 2011 at 9:43 AM

      Eh,vorbim si noi borbe,ce sa facem… 😉

  • mira
    2 martie 2011 at 12:19 AM

    1. ai spus ceea ce a trebuit sa spui; ai spus ca „nici nu stiu ce sa spun sau ce ar fi potrivit in situatii dintr-astea”;
    2. daca simti si esti sincer cu tine insuti prima data, e usor sa spui toate cele 4 „formule”; uneori e mai simplu sa nu porti masca
    p.s. esti primul caruia ii ‘comentez’ pe blog

    • Flavius Bunoiu
      2 martie 2011 at 12:26 AM

      sper ca nu dau in strachini 🙂

Comments are closed here.

Flavius Bunoiu

Flavius Bunoiu

Blog mi-am facut (in 2007) la insistentele unui prieten si l-am pastrat de curiozitate si din atasamentul cu care pastrez orice alte lucruri care imi umplu inutil sertarele. Imi place sa povestesc si sa fac oamenii sa rada. Mi-am pus problema, la un moment dat, daca trebuie sa il sterg sau nu. Am ajuns la concluzia ca, asa cum este, cu bune si cu rele, este evolutia (sau involutia) mea. Lucrurile scrise aici sunt pareri personale.

Urmareste-ma:

Cele mai citite

Cultura 2.0.2.0

20 decembrie 2020

AM REVENIT!

27 aprilie 2007

DE VAZUT

1 august 2009

PPx