FRACKING IN ROMANIA

Am mai spus-o si cu alte ocazii: in cazul unui razboi, sa nu va asteptati sa ma gasiti pe mine in prima linie de aparare, cu pieptul dezgolit in fata gloantelor inamice. La cum decurg razboaiele moderne nici nu cred ca va fi cazul pentru asa ceva. Dar va puteti astepta sa fiu un furier sau un radiofonist al naibii de priceput pentru ca asta stiu sa fac: sa raspandesc vorbe. Fiecare cu ce poate, la fel si in materie de ecologie. Poate ca nu am plantat eu foarte multi copaci la viata mea si inca mai citesc ziare tiparite dar asta nu ma impiedica sa am ingrijorari legate de mediu si nici sa vorbesc despre ele. Stiu ca asta nu ajuta foarte mult dar este umila mea contributie si cred ca orice ajutor conteaza.
Tocmai de aceea va prezint azi o problema despre care am aflat si eu, spre rusinea mea, doar de putina vreme, o problema care ne va da multe batai de cap: exploatarea gazelor de sist in Romania, tehnologie cunoscuta sub numele de „fracking”.

Saraca tara bogata!
Sa o luam insa cu inceputul: Romania nu este o tara saraca, asa cum ar fi unii tentati sa creada. Avem locuitori saraci dar tara este bogata, conform dictonului „muntii nostri aur poarta/ noi cersim din poarta-n poarta”. Conform unor studii, Romania mai poseda rezerve sigure de huila pentru 260 de ani de exploatare, rezerve sigure de lignit pentru 115 ani. In materie de gaze naturale, mai avem rezerve sigure pentru inca 10 ani (declara Alexandru Pătruţi, pre¬şedintele Agen¬ţiei Naţionale pentru Resurse Minerale -ANRM). Despre petrol nu mai vorbesc pentru ca l-am vandut deja austriecilor de la OMV printr-un contract inca secret asa ca, probabil, nu vom sti prea curand datele cuprinse acolo. Nu vorbesc nici despre alte bogatii naturale (pamant, ape minerale, etc) pe care autoritatile noastre par sa le vanda cu marinimie pe sume modeste.

Exploatari la licitatie
In conditiile unei nevoi mondiale tot mai presante pentru combustibil si energie, nu este de mirare ca Romania, o tarisoara relativ tanara in materie de capitalism si inca slab exploatata, a devenit o tinta si o miza importanta pentru interesele marilor companii in materie de exploatare. Astfel, potrivit Deloitte, in vara lui 2010 Agen¬tia Naţionala pentru Resurse Minerale – ANRM a stabilit companiile care vor face prospectiuni si, eventual, exploatari in Romania. Astfel, 20 dintre cele 30 de zone de explorare au fost adjudecate catre 13 companii. Licentele au fost acordate pentru 30 de ani cu optiune de prelungire de inca 15 ani in cazul in care vor fi descoperite zacaminte de hidrocarburi. Firmele castigatoare au negociat si negociaza cu ANRM comisioane cuprinse intre 7-13,5% din productia obtinuta. Zona Campiei Panonice a fost impartita intre Avere Energrz, Clara Petroleum, Universal Premium, Moesia Oil & Gas, Audax Resources si un consortiu format de Mol si Expert Petroleum. In aceasta zona sunt cuprinse locatii de interes pentru bihoreni (Voivozi, Tria, Baile Felix, Tulca) dar si pentru aradeni si timisoreni (Adea, Curtici, Periam, Biled, Paulis, Parta, Buzias, Crai). Zona de granita maritima intre Romania si Ukraina va fi exploatata de doua consortii formate din Lukoil si Vanco pe de-o parte si de Melrose Resources impreuna cu Petromar, pe de alta parte. (ca sa va faceti o idee despre importanta acestor licitatii, aflati ca, doar aceasta zona, conform expertilor ar contine peste 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale si 10 milioane de tone de petrol). O alta companie,Chevron Romania E&P BV, va face prospectiuni si exploatari in zona Barlad si Dobrogea (Costinesti, Vama Veche, Adamclisi). Exxon s-a aliat cu Petrom si exploreaza zona Marii Negre si deja au anuntat ca au gasit un zacamant iar presedintele Traian Basescu, de curand, isi exprima regretul ca viscolul l-a impiedicat sa viziteze nava „star trek” a americanilor.

„Aurul” din subteran
Potrivit Strategiei Energetice a României pentru perioada 2011-2035, rezervele noastre de gaze naturale se vor epuiza in mai putin de 10 ani. Atunci, de ce tot acest interes? Raspunsul este: gazul de sist, noua vedeta, noua stea a energiei la nivel mondial. Gheorghe Buliga, preşedintele Societăţii Inginerilor de Petrol şi Gaze declara intr-un interviu ca „adâncurile ar putea ascunde rezerve de gaze neconvenţionale suficiente pentru a acoperi consumul timp de 60 de ani, adică aproximativ 1.000 de miliarde de metri cubi”. Un studiu realizat de U.S. Energy Information Administration sustine ca, in zona Romania, Ungaria, Bulgaria, exista un potential de gaze de sist de aproape 540 de miliarde de metri cubi. Personal, tind sa dau crezare datelor prezentate de „ai nostri” ca doar nu or avea interes americanii sa ne spuna cat gaz avem in realitate dat fiind interesul lor de a-l exploata.
Dar ce este gazul de sist? Gazele de sist sunt tot gaze obisnuite dar mai greu de exploatat, imposibil pana de curand. Practic, aceste gaze se afla la mari adancimi si sunt inglobate, prinse in sisturi argiloase si nu in zacaminte clar delimitate, de forma „pungilor de gaz” exploatate traditional, pana acum. Tehnologiile moderne permit acum foraje de pana la 3000 de metri adancime ceea ce face posibila accesarea acestor zacaminte de gaze.

Unde-i „buba”?
Pana aici totul suna legal, bine intentionat, profesional. Avem o „strategie energetica”, companii interesate, locuri de munca, poate scapam si de dependenta fata de rusi (desi putina lume stie ca, momentan, noi importam abia 20% din necesarul de gaz de la ei). Problema nu este legata de „noi nu ne vindem tara”, nu sunt eu cel mai in masura sa judece cu dreapta masura aceste actiuni. „Buba” este reprezentata de metoda de exploatare a acestor gaze, asa zisa „fractionare hidraulica” sau „fracking”, o metoda despre care se spune ca ar fi un adevarat dezastru ecologic. Aceste gaze, dupa cum am mai spus, sunt „prinse” in sisturile aflate la mare adancime. Eliberarea lor presupune tehnologii moderne si agresive cu mediu inconjurator. Practic, tehnologia consta in forarea la mari adancimi si pomparea in aceste foraje a milioane de litri de apa sub presiune in combinatie cu alte substante chimice care dizolva rocile, produc „fracturi” pentru a elibera gazele care vor fi conduse si apoi captate spre suprafata. Gazele de sist nu se afla localizate in pungi de gaz, precum gazele „traditionale” ci trebuie exploatate pe „orizontala”, pe directia straturilor de roci in care se afla. Fracturile produse de substantele injectate sunt mentinute deschise prin introducerea de nisipuri si alte amestecuri speciale necesare pentru ca gazele sa poata circula liber si sa fie colectate. Acest lucru va conduce la producerea de mici cutremure. Zona Barladului, aflata in apropierea celebrei zone seismice Vrancea) va resimti din plin aceste miscari tectonice. Aceste date sunt confirmate de Agenția pentru Protecția Mediului, Armata Statelor Unite și Institutul de Studii Geologice al SUA, americanii fiind promotorii cei mai avansati ai acestei tehnologii si deci cunoscatorii cei mai in masura sa se pronunte. Un alt pericol este reprezentat de imposibilitatea de a controla fracturile produse. Astfel, substantele injectate, amestecurile introduse in adancime pot atinge rezervele de apa si pot infesta panza freatica sau pot elibera substante periculoase din subsol in campul acvifer. Despre substantele folosite in exploatare se spune ca ar contine elemente radioactive (gen radium 233) sau benzine cu efect devastator asupra sanatatii oamenilor: arsuri de piele, ale cailor respiratorii, caderea parului, etc. Aceste efecte nu le-am gasit confirmate insa si nu cred ca pot fi confirmate decat prin analizarea substantelor respective.

La altii „nu”, la noi „da”!
Efectele descrise mai sus sunt cunoscute in plan mondial. Americanii isi asigura in acest fel aproximativ 23% din necesarul de gaze si nu au fost feriti de probleme. De-a lungul timpului au fost observate efectele acestui mod de exploatare desi companiile sustin ca tehnologiile folosite sunt „eco-freindly”. In Oklahoma, unde exista multe exploatari prin aceasta tehnologie, in cursul lui 2010 au avut loc 1047 de cutremure, in mod normal fiind cam 50. Specialistii geologi americani au stabilit ca exista un raport de cauzalitate intre tehnologia fracking-ului si miscarile telurice. La fel s-a intamplat in Marea Britanie, in Lancanshire, Blackpool. Statele americane New Jersey si New York au luat decizia de a aplica o interdictie pentru o perioadă de un an inainte de a incepe exploatarea, pentru a se putea evalua impactul acestei metode asupra mediului. Pe plan european, Bulgaria a oprit de curand initiativa Chevron din cauza protestelor publice legate de riscurile de mediu. La fel si Germania iar Franta a interzis aceasta metoda de extragere a gazului.

Ce facem?
In Romania abia incepe sa fie cunoscuta aceasta „problema” si lumea o identifica numai cu compania americana Chevron, „campioana” la dezastre ecologice, uitand insa de celelalte exploatari care vor aparea ca ciupercile in toata tara, mai ales in zona de vest. Exista un grup de protestatari pe Facebook unde se aduna materiale si diferite informatii despre subiect. Nu stiu ce efect poate avea pentru ca am vazut recent un studiu conform caruia tinerii romani rareori protesteaza offline, preferand sa actioneze, comod, din spatele computerului. Mai exista o petitie on line pe care o puteti semna dar, in principal, cred ca este bine macar sa va informati si sa nu va mai pierdeti vremea cu probleme derizorii, privind la fundul fostului premier in emisiuni de doi lei jurnalistici.
Precizez ca m-am documentat, pe internet, timp de doua saptamani in legatura cu treaba asta, n-am vrut sa vorbesc ca „Ion ca si el e om”. Mi-e ciuda, dar ii apreciez totodata, pe colegii de la Jurnal Bihorean ca au abordat subiectul inaintea mea dar e folositor ca au facut acest lucru. Nu am niciun interes decat acela de a raspandi informatii in legatura cu un subiect care ma ingrijoreaza. Am citit site-uri, articole, analize, interviuri si am urmarit o multime de reactii si materiale pe Youtube despre chestiunea asta. Nu sunt specialist in geologie si nici in gaze naturale, asa ca nu sariti cu gura pe mine ca „aia e asa sau altfel”. Eu doar va spun ce am gasit, daca situatia e altfel va rog sa imi dati detalii.