OPORTUNITATI SI FRIGIDERE

La sfarsitul anului trecut, un amic mi-a propus sa intru intr-o afacere.

Batrane, e ceva sigur, o oportunitate cu care te intalnesti doar o singura data in viata, scoatem profit garantat, tipul care vinde afacerea e “in foame”!
– Sunt convins dar uite ce cred eu…si i-am insirat vreo patru, cinci motive pentru care nu vroiam sa intru in afacere si pentru care credeam ca e o prostie ceea ce mi se propunea.
– Nu pot sa cred, a continuat el, nu ai deloc “sange in instalatie”!

Adevarul este ca am verificat “instalatia” si, dupa standardele mele, functioneaza perfect, poate trebuie doar un pic “aerisita”. La fel de adevarat este insa si faptul ca am ceea ce se poate numi “un profil redus de risc”. Nu conduc cu viteza, nu depasesc pe linie continua, nu mananc bomboane gumate moi de la necunoscuti si nu deschid usa strainilor. Prefer sa am insomnii cauzate de alte probleme decat bani si politie si nu imi place sa ma uit peste umar decat daca sunt strigat “seful” (ca orice oltean cu pedigree). Din aceste cauze, si probabil nu numai din aceste cauze, nu voi avea niciodata masina cu masaj in scaun si nici nu imi voi aprinde tigara de la o bancnota de 100 de euro. Consider ca politica pasilor marunti e mai buna decat cea a sprintului pe marginea prapastiei.

Amicului afacerist si, aparent cu mult lichid in instalatia proprie, i-am povestit urmatoarea intamplare.
A fost odata ca niciodata un tanar care locuia intr-o mansarda. Si pentru ca nu avea frigider, intr-o buna zi si-a cumparat unul. La cateva luni dupa acest fericit eveniment care i-a racorit noptile toride de vara, eroul nostru s-a vazut nevoit sa se mute. Si cum s-a nimerit sa se mute intr-un loc in care mai exista inca un frigider, a hotarat sa “marite” unul dintre obiecte. Si a dat tanarul “sfara in ziare” si, cand credea ca va imbatrani alaturi de frigider, a primit acel telefon neasteptat, de la un cetatean dintr-o comuna limitrofa care era interesat de “oportunitatea cu care nu te intalnesti decat o singura data in viata.” Pretul era imbatabil, profitul garantat. Si a venit cetateanul, a vazut minunea alba, electrocasnica si a fost dragoste la prima vedere. Frigiderul avea soarta pecetluita, urma sa impodobeasca regeste o bucatarie “neckerman” dintr-o zona preoraseneasca. Zis si facut, afacerea a fost incheiata, frigiderul a fost introdus in caleasca venita de peste Cris si dus a fost. Numai ca, la cateva ore dupa mariajul acesta, eroul nostru a primit un porumbel calator cu un ravas, de la noul proprietar:

-Alo, “domnu”, sunt disperat, cand am bagat frigiderul in masina am scos bancheta din spate!
-Asa, si?
-Pai si am uitat-o in fata blocului la dumneavoastra si acum ma boscorodeste nevasta-mea ca trebuie sa mergem la piata si soacra-mea cica ea nu sta pe patura in masina ca rad vecinii de ea. Nu mergeti sa vedeti daca mai e acolo?
-Cine, dom’le, soacra dumitale?
-Nu, dom’le, bancheta de la masina, fir-as al naibii, ca m-o impins necuratu’ sa iau eu frigidere din ziar!!! Acuma ma costa bancheta cat nu face frigiderul, ca musai sa o cumpar ca altfel nu mai am pace in casa cu a’batrana!

Evident ca e doar o povestioara amuzanta si e o ridiculizare a situatiei de fapt, despre care discutam. Morala este urmatoarea: ceea ce ti se pare o oportunitate senzationala, se poate dovedi uneori un esec catastrofal. Exista oameni care risca si castiga dar exista si mai multi dintre cei care risca orbeste si apoi umplu canalele, azilele de noapte si bancile din gara. Iar partea trista este ca, de cei din urma, nu-si mai aminteste nimeni si nu vorbeste nimeni admirativ spunand ca “au avut sange in instalatie”. Depinde de fiecare dintre voi cum analizati situatia si ce riscuri sunteti dispusi sa acceptati. Mai ales in aceasta perioada propice “afacerilor de vis si oportunitatilor senzationale” bazate pe ghinionul unora sau al altora.