Oradea – Capitala Culturala Europeana


Am scris aceasta propunere pentru platforma USR PLUS in vederea alegerilor locale din aceasta luna. Intr-o forma sau alta, o veti regasi acolo.

Link pentru a sustine (sau nu) proiectul AICI.

 

ORADEA – Capitală Culturală Europeană

Richard Eyre – Change begins with understanding, and understanding begins by identifying oneself with another person: in a word, empathy. The arts enable us to put ourselves in the minds, eyes, ears, and hearts of other human being.

Deținerea titlului de „Capitală Europeană a Culturii” este o ocazie unică pentru anumite orașe de a-și schimba sau îmbunătăți imaginea, de a deveni cunoscute la nivel mondial, de a promova turismul și de a-și regândi dezvoltarea comunității prin artă, educație și cultură. Deținerea titlului are efecte pe termen scurt dar și lung și nu doar din punct de vedere cultural, ci și din punct de vedere socio-economic atât pentru oraș, cât și pentru regiune. Programul, pornit de UE în 1985, a desemnat până acum 60 de orașe din 30 de țări să poarte acest titlu. În România, această titulatură a revenit până acum Sibiului și Timișoarei.

Discuțiile din spațiul public abordează rar sau deloc subiectul artei și al culturii și al efectului acestora asupra comunității. Nu este o situație la care raportăm doar Oradea ci o situație pe care o întâlnim în toată România. Această propunere vorbește despre stabilirea unui obiectiv ambițios – câștigarea titlului de Capitală Culturală Europeană – și despre planul care ar putea asigura acest titlu. Este oportun să vedem – la început – ce a însemnat pentru Sibiu titlul de Capitală Culturală Europeană în 2007.

Sibiul a fost desemnat în 2004 Capitală Culturală Europeană pentru anul 2007, titlu pe care l-a împărțit cu Luxemburg. 

– Ca buget, Sibiul a beneficiat de un buget de circa 50 de milioane de euro, bani pentru reabilitarea clădirilor, achiziția de echipamente, reabilitarea mai multor lăcașuri de cult, organizarea de proiecte culturale, promovarea programului, reabilitarea aeroportului din Sibiu. Aceasta este suma totală, investită de Ministerul Culturii și Cultelor și de autoritățile de la Sibiu conform declarațiilor lui Sergiu Nistor, comisarul guvernamental al programului „Sibiu-Capitală Culturală Europeană 2007.

Ca dimensiune a vieții culturale, în 2007 au fost prezentate 337 de proiecte, însumând 2062 de evenimente.

– Ca promovare: de promovarea programului „Sibiu-Capitala Culturală Europeană 2007” s-a ocupat compania GAV/Scholz&Friends, care a primit de la MCC circa 1,5 milioane de euro pentru a face vizibil Sibiul la nivel național și internațional. Campania a atins 63 milioane de impresii în România, prin campania TV, și 55 milioane impresii în Europa, prin difuzarea spoturilor pe Euronews, Travel Channel și Național Geographic. Bannerele de pe site-urile Euronews, Travel Channel și National Geographic au fost vizualizate de 1,9 milioane ori. Pentru media outdoor, care a sumarizat aproximativ 3.000 mp de spațiu de expunere a avut o audiență de 10 milioane de persoane. Presa scrisă și audiovizuală a relatat constant și consistent despre evenimentele de la Sibiu, 67% din populația României declarând că știe că Sibiul este Capitala Culturală Europeană a anului 2007.

– Ca număr de turiști s-a constatat o triplare faţă de anul 2005 și o dublare faţă de anul 2006, numărul total al turiștilor ajungând la aproximativ 1 milion la finalul programului, în 2007.

În managementul urban modern, cultura nu este nicidecum o preocupare periferică ci, din contră, o linie principală de acțiune a administrației publice. În marile orașe ale Europei – pe care le admirăm, le vizităm ori de câte ori avem ocazia și cu care ne place să ne comparăm – arta și cultura – printre alte avantaje – aduc turiști, produc locuri de muncă și beneficii economice și, cel mai important, modelează comunitatea și contribuie la integrarea cetățenilor.

Arta și cultura pot și trebuie să devină componente strategice majore în dezvoltarea Oradiei și pot oferi beneficii concrete orașului și comunității locale, nu doar teoretice și conceptualizate și nu doar consumatorilor de cultură și artiștilor, părți direct interesate.

O comunitate educată și care consumă artă și cultură este o comunitate empatică, selectivă, care are obiceiuri de consum și de trai diversificate și sofisticate, este o comunitate care are standarde înalte de conviețuire și pretenții mari de la împuterniciții săi, este o comunitate care se conformează ușor și fără costuri suplimentare la normele civice și sociale stabilite de autorități, este o comunitate care reacționează viu, vocal atunci când îi sunt îngrădite sau amenințate drepturile și, nu în ultimul rând, este o comunitate care produce mai mult, cheltuie mai mult și se îngrijește mai bine scăzând astfel costurile și presiunea asupra sistemului de sănătate și social.

Vrem o astfel de comunitate pentru noi și pentru generațiile care urmează? 

Avem nevoie de un proiect mare – proiectul unei generații – un proiect pentru care administrația locală și cea județeană pot lucra împreună pentru a defini și a consolida parcursul viitor și identitatea comunității bihorene într-un context mult mai larg decât cel conferit de limitele geografice.

Momentul pentru a ne decide este acum: suntem la începutul unui cadru financiar multianual (2021-2027) prin care Europa dă, în sfârșit, semne de unitate, coerență și forță. România va avea la dispoziție aproximativ 80 de miliarde de Euro (fonduri nerambursabile, împrumuturi și grant-uri). Suntem și în fața alegerilor locale și parlamentare care pot alinia administrațiile locale și cea județeană cu decizia la nivel central pentru un ciclu de patru ani care nu va fi întrerupt de alte alegeri. Acestea sunt oportunități cu care nu ne vom mai întâlni în viitorul apropiat și pe care nu le putem rata.

Viziunea noastră urmărește creșterea calității vieții în Oradea și Județul Bihor prin modelarea comunității cu ajutorul educației, artei și culturii.

Misiunea noastră constă în realizarea un plan coerent și etapizat prin care să exploatăm eficient instrumentele și resursele de care dispunem sau pe care le putem atrage (financiare, logistice, umane, etc) necesare pentru a le oferi orădenilor și bihorenilor  cel mai bun cadru posibil pentru dezvoltare și urmărirea propriilor obiective.

Obiectivul nostru pe termen mediu este obținerea titlului de Capitală Culturală Europeană după anul 2033, atunci când România ar putea candida din nou pentru obținerea unei astfel de titulaturi.

Măsurile concrete pe care le propunem pentru orizontul imediat sunt:

  1. Realizarea strategiei culturale consolidată și integrată pentru Oradea și Județul Bihor pentru intervalul 2020 – 2036. Acest demers va trebui să țină seama de strategiile de dezvoltare și de prioritățile investiționale și decizionale ale Consiliului Local Oradea și Consiliului Județean Bihor pentru intervalul menționat și să fie coordonat cu strategiile de marketing și promovare turistică ale celor două entități numite. 
  1. Inventarierea mijloacelor și resurselor disponibile și care ar putea fi atrase pentru susținerea obiectivului stabilit. Demersul trebuie să includă de asemenea măsurarea și analizarea obiceiurilor de consum cultural local și a impactului cultural efectiv al instituțiilor și sectorului privat artistic și cultural asupra comunității orădene/bihorene.
  1. Reforma instituțiilor artistice și culturale de interes local și județean. Această măsură va trebui să abordeze redefinirea misiunii și obiectivelor urmărite, restabilirea criteriilor de performanță, profesionalizarea managementului.
  1. Reforma sistemului de finanțare pentru domeniul artistic și cultural. Această măsură privește cheltuielile realizate pentru susținerea sectorului artistic și cultural instituțional cât și cele realizate pentru susținerea sistemului privat. Măsura ar trebui să urmărească transparentizarea, eficientizarea și redefinirea criteriilor de acordare a finanțării în sensul urmăririi a două obiective majore: asigurarea dreptului constituțional de acces la cultură pentru un segment cât mai vast de public dar și dezvoltarea de noi publicuri și audiențe.
  1. Demararea procesului investițional în sectorul artistic – cultural local și județean. Această măsură ar trebui să vizeze trei direcții mari de investiții: în capital uman (îmbunătățirea și creșterea capacității profesionale/manageriale), în infrastructură culturală și în susținerea sectorului cultural privat.

“Umbrela” sub care pot fi realizate toate aceste măsuri și prin care se poate atinge obiectivul stabilit este realizarea unui proiect inovator ce constă în înființarea primului Parc de Industrii Creative din România. Acesta ar trebui să ia în considerare câteva axe principale de dezvoltare.

Muzeul Satului Bihorean

Amenajat în aer liber, pe o suprafață generoasă, acesta ar putea îndeplini două roluri importante:

  • punct de atracție turistică și de petrecere a timpului liber.
  • păstrarea tradițiilor și a unei părți semnificative din patrimoniul cultural material și imaterial al județului Bihor.

Un astfel de muzeu ar putea să-și îndeplinească menirea atât prin componenta de exponate propriu-zisă cât și printr-o componentă interactivă de evenimente și activități adresate comunității locale, copiilor dar și turiștilor. Din fericire, județul Bihor încă dispune de locuințe și gospodării autentice care pot fi strămutate și salvate astfel de la distrugere și degradare.

Acest muzeu ar putea să includă o brutărie autentică, o moară sau o cramă în care copiii să poată participa la ateliere interactive privind realizarea unor produse de panificație specifice Bihorului. Sau să stoarcă struguri la venirea toamnei. Ar putea de asemenea să aibă o stradă a breslelor pe care turiștii, localnicii sau copiii să poată observa la lucru artizani și meșteri de altădată (olari, fierari, tâmplari, etc) și de unde turiștii sau localnicii să poată achiziționa suverniruri și produse artizanale și/sau tradiționale. Aceste ateliere se pot auto-susține financiar și ar putea fi administrate și întreținute prin realizarea unui contract de închiriere cu artizani locali și nu numai. Pe baza unei înțelegeri reciproc avantajoase, aceștia ar putea compensa o parte din chiria necesară prin executarea unui număr periodic de ore de expoziție și/sau workshopuri adresate publicului.

Un astfel de muzeu ar putea avea o mică fermă cu grădina și câteva animale sau chiar un han al satului care să îndeplinească rolul de alimentație publică pentru vizitatori. Muzeul ar putea organiza periodic concerte folclorice sau ar putea marca momente importante din tradiția populară. Ar putea desfășura târguri sau piețe volante periodice sau sezoniere cu produse tradiționale din Bihor sau cu produse alimentare. Pot fi organizate aici cursuri de dansuri populare maghiare și românești, lecții de sculptură în lemn sau piatră, cusut, gătit, etc. Ar putea avea un program expozițional mai intens în timpul sezonului turistic și în weekend (vineri, sâmbătă, duminică) iar în restul sezonului ar putea să se axeze pe un program de interactivitate și cursuri adresate comunității locale și copiilor având astfel asigurată o permanență a activităților și un flux relativ constant de vizitatori. Posibilitățile de dezvoltare sunt, practic, nelimitate. Mai mult decât partea financiară (ca rezultat al atragerii turiștilor și clienților pentru diferite activități), considerăm că sunt lecții valoroase în tradițiile populare locale și în meșteșugurile de altădată, lecții de pe urmă cărora pot beneficia copiii noștri. Mai mult, credem că suntem datori să păstrăm și să transmitem generațiilor viitoare cât putem de mult din identitatea și specificul patrimoniului cultural material și imaterial al județului nostru.

Palatul Artelor

Oradea are nevoie de o clădire mulți-funcțională adresată artei și culturii, cu spații generoase și modulabile în funcție de necesități, la standarde aplicabile anului 2020 dar și dincolo de acest punct. O astfel de clădire ar putea îndeplini mai multe roluri:

  • să ofere un cadru corespunzător de îmbunătățire și dezvoltare pentru întreaga ofertă culturală existentă la momentul acesta în Oradea la nivel instituțional.
  • să devină un catalizator pentru noi forme de exprimare artistică dar și pentru noi operatori culturali, în special din societatea civilă.
  • să devină un punct major de interes turistic dar și să genereze dezvoltare comunitară.

O astfel de clădire ar putea acoperi îndeplini cerințele prezentului și viitorului pentru operatori culturali consacrați și instituționalizați din Oradea (Teatrul Regina Maria, Teatrul Szigligeti, Teatrul Arcadia și Liliput, Filarmonica, Școli de Artă, Biblioteci, Galerii de artă etc). În momentul acesta, Oradea poate oferi pentru astfel de manifestări artistice și culturale o sală de aproximativ 500 de locuri (clădirea Teatrului) și una de aproximativ 700 de locuri (Casa de Cultură a Sindicatelor) și alte câteva nesemnificative improvizate în așa-zise “centre culturale”. Ambele săli mari sunt însă ocupate în majoritatea timpului fiind aproape imposibil să funcționeze și pentru alte scopuri decât cele necesare propriei activități. CCS  este o instituție privată și, deși a făcut eforturi în ultimii ani, este depășită moral și fizic având nevoie de investiții majore. Clădirea Teatrului din Oradea este depășită de necesitățile actuale ale spectacolelor, această stare urmând să se agraveze în următorul deceniu, în ciuda investițiilor remarcabile făcute în ultimii ani, atât în renovare cât și la capitolul sceno-tehnică. Spectatorii pretind producții din ce în ce mai mari și mai complexe, necesitățile tehnice și de spațiu ale spectacolelor devin din ce în ce mai greu de îndeplinit. În plus, organigramele celor două teatre au crescut semnificativ și vor continua, probabil, să crească, așa cum este și normal pentru operatori culturali care vor să demonstreze din ce în ce mai mult și se dezvoltă. Deja cele două teatre se “sufocă” și se extind în proximitate, atât Teatrul Szigligeti cât și Teatrul Regina Maria apelând la spații adiacente pentru săli de repetiție și săli studio. 

Oradea a folosit această clădire timp de mai bine de un secol, proiectul a satisfăcut corespunzător necesitățile epocii. Dar este momentul să ne gândim la viitor și să oferim orașului un nou teatru, modern, în pas cu timpurile actuale care să asigure un cadru propice pentru aceste activități pentru următorii cincizeci de ani dacă nu și mai bine. Este un moment bun să oferim acestor “nave amiral” ale artei un cadru potrivit în care se pot dezvolta și crește astfel încât să putem ține pasul cu vremurile. Spectacolele de teatru nu mai sunt, de multă vreme, doar niște transpuneri în scenă ale unor texte, având ca nevoi o pânză atârnată de o ștangă, câteva lumini și câteva elemente de butaforie. Timpurile se schimbă, trebuie să ne schimbăm și noi și să gândim cu mai mulți pași înainte.

Pe lângă aceste funcționalități, o astfel de clădire ar putea să ofere orădenilor oportunitatea de a cunoaște și de a “consuma” noi forme de exprimare artistică, de a completa oferta culturală cu alte domenii pe care nu le-am experimentat până acum decât ocazional, ca spectatori. Vorbim de noi forme de exprimare artistică (Operă, Operetă, Balet) pe care nu am încercat să le dezvoltăm niciodată pe plan local, în parte și din cauza faptului că nu există condițiile tehnice și logistice necesare pentru acest lucru. De asemenea, un astfel de Palat al Artelor ar putea coagula și exploata o incredibilă resursă disponibilă: inițiativa culturală privată. Orașul deține zeci de inițiative private (și ar putea dezvolta sute) extrem de mobile, experimentale și adaptabile, unele dintre ele cu rezultate remarcabile. ONG-uri, asociații, fundații, persoane fizice orbitează în momentul acesta haotic în spațiul artistic și cultural al orașului și județului și se sting sau activează în funcție de disponibilitatea de timp și efort dar și de puterea financiară a celor care le conduc. Un sprijin și un cadru coerent de dezvoltare pentru această resursă ar putea fi gura de aer necesară pentru a scoate la suprafață talente nebănuite și rămase neexploatate, în paguba noastră, a tuturor.

O astfel de clădire multifuncțională și modulabilă ar crea premisele necesare pentru a se transforma într-un jucător activ pe piața disponibilității de timp și financiare atât a turiștilor cât și a comunității locale. Ar putea dezvolta o ofertă constantă de evenimente artistice pe care să le livreze (producții proprii dar și externe) și ar putea crea în jurul sau o adevărată piață ocupațională cu cursuri de teatru, dicție, prezența publică etc adresabile adulților, copiilor și tinerilor. Ar putea genera locuri de muncă și dezvoltare în comunitatea locală înființând chiar o școală sau măcar o secție sau cursuri acreditate care să pregătească profesioniști în artele spectacolului (fotografi, sunetiști, organizatori de evenimente, impresari, producători, scenografi, etc).

Satul Artiștilor

Pregătirea, consacrarea și exploatarea unei întregi generații de artiști și profesioniști în artă și cultură necesită costuri, efort și, în primul rând, timp îndelungat. Este un efort care nu se poate conduce de pe o zi pe alta, oricât de mult ne-am dori acest lucru. Ceea ce începem astăzi va da roade într-un deceniu poate. Putem însă favoriza și ajuta acest proiect. Un astfel de Sat Artistic ar putea să  acopere această nevoie și să îmbunătățească semnificativ acest demers prin exploatarea mobilității artistice la nivel european. 

Putem demara cel mai amplu proiect de rezidențe artistice din această parte a Europei și putem atrage la Oradea anual zeci sau sute de artiști în ascensiune sau deja consacrați care să lase aici o parte din expertiza lor, din crezul lor artistic și din munca lor. În felul acesta putem avea acces instantaneu și cu costuri minime, semnificativ mai mici, la efortul educațional desfășurat în alte zone sau țări. Trebuie doar să le oferim un cadru propice pentru acest lucru prin construirea unui ansamblu rezidențial capabil să-i găzduiască și să le oferim suport și instrumentele necesare pentru a crea. 

Printr-un sistem coerent de burse și rezidențe artistice putem avea la dispoziție o resursă incredibilă de talent și cunoștințe din toată lumea pe care le putem exploata în beneficiul comunității locale. În plus, vom avea sute de ambasadori vocali și credibili care vor purta mesajul personalizat al orașului nostru în țările sau în zonele lor. Fiecare rezidență artistică ne va oferi un produs cultural pe care îl putem folosi. De asemenea, un astfel de Sat Artistic poate crea oportunitatea de a se accesa diferite proiecte și finanțări europene care încurajează coeziunea și mobilitatea artistică. Un astfel de sat artistic ar putea fi folosit și pentru a oferi cazare temporară, atunci când nu este folosit pentru rezidențe artistice, artiștilor sau persoanelor invitate cu ocazia diferitelor evenimente publice sau, pur și simplu, folosit ca și furnizor de servicii de cazare în regim liber.

Oradea Open Air Arena

O altă componentă a Parcului de Industrii Creative poate fi Oradea Open Air Arena. Această zonă ar împlini, simultan, trei roluri:

    • ar asigura desfășurarea în siguranță și în mod profesional pentru evenimentele majore publice existente sau previzionate.
    • ar crea baza pentru o dezvoltare ulterioară prin atragerea unor evenimente externe.
    • ar deveni punct de atracție turistică și comunitară și ar avea implicații în piață locală a forței de muncă și a antreprenoriatului.

Avem nevoie de o suprafață generoasă de teren care să poată găzdui evenimente în aer liber (și nu numai) adresabile unui public numeros format din mii sau zeci de mii de participanți. Sunt prea mulți ani de când concertele și evenimentele în aer liber se plimbă dintr-un loc în altul, în tot felul de locuri încropite și adaptate pe moment, după necesități. Piața Unirii, Parcul 1 Decembrie, Cetate, Șanțul Cetății, Sala Sporturilor, fosta Parcare de pe strada 1 Decembrie sunt doar câteva locuri în care, de-a lungul timpului, s-au ținut concerte și evenimente cu zeci de mii de spectatori. Fiecare dintre aceste locuri prezintă avantaje și dezavantaje. Așa cum s-a putut constata de-a lungul timpului, dezavantajele sunt mai numeroase decât avantajele. De la gălăgie, zgomot, deranj pentru cei care locuiesc în zona entrala a orașului până la costuri sporite, aglomerație, haos în trafic timp de zile bune până la situații care aproape pun în pericol viața participanților (îmbulzeala din Cetatea Oradea când a avut loc concertul Holograf). Dacă nu sunt aceste efecte, obținem însă de fiecare dată câte un eveniment la limita kitsch-ului în care punem o roată de carnaval cu led-uri între două biserici și un gard pe picioarele statuilor din zona centrală.

Oradea are nevoie și de un eveniment mare, un eveniment emblemă (sau mai multe, de ce nu) cu zeci de mii de participanți. Nu putem incropi în continuare, de fiecare dată, pentru fiecare eveniment, câte un loc în care să înghesuim spectatorii. Vorbim acum iarăși de concerte cu zeci de mii de oameni care să se țină pe noul stadion sau în noua Sala Polivalentă. Iarăși improvizații și eforturi logistice supraomenești pentru a crea condițiile necesare. Haideți să spunem stop improvizațiilor. Haideți să gândim obiectiv și să construim ceea ce ne lipsește: o suprafață generoasă de teren care nici măcar nu trebuie betonată, doar îndreptată și întreținută. O parcare generoasă care să poată fi folosită și de celelalte componente ale  Parcului (Palatul Artelor, Muzeul Satului Bihorean, Satul Artiștilor). Să avem disponibile linii profesionale de alimentare cu energie electrică, apă curentă și canalizare, comunicații. Să creăm drumurile și căile necesare de acces pentru siguranță și evacuarea publicului în caz de necesitate, pentru paramedici, aprovizionare cu materiale pentru alimentația publică și pentru activitățile adiacente. Putem construi depozitele necesare pentru logistică implicată (generatoare, utilaje, consumabile, garduri de siguranță, etc), putem avea echipe specializate disponibile la fața locului. Putem chiar construi o hală modulabilă pentru evenimente mai mici sau pentru staff-ul tehnic și artistic al evenimentelor mari. Putem avea linii rapide de transport (tramvai sau autobuze) către acest loc. 

Dacă toată această logistică este disponibilă, funcțională, verificată și consacrată în timp, nu doar că vom putea crea evenimentele publice majore, de impact pe care ni le dorim dar sunt șanse chiar să atragem alte evenimente din România și chiar din Europa. Evenimentele majore la nivel european, cu public de zeci și sute de mii de participanți, sunt afaceri de sute de milioane de euro. Un astfel de antreprenor ar putea fi extrem de tentat de a scapă de coșmarul logistic și tehnic pe care îl presupune organizarea unui astfel de eveniment public și ar putea să prefere mutarea acestui eveniment într-un loc în care nu trebuie să improvizeze, să construiască de la zero sau să se preocupe de furnizori. Ca să nu mai menționăm costul extrem de fezabil pe care l-ar putea obține pentru un astfel de demers în România față de altă țară europeană. 

În jurul unei astfel de zone se va dezvolta, în timp, o întreagă ramură a industriilor creative cu implicații semnificative atât pe piața muncii cât și ca impozite și taxe plătite bugetului local. Inevitabil va crește numărul antreprenorilor și specialiștilor care investesc sau activează în domeniul  securității, curățeniei, sceno-tehnicii, furnizării de echipamente, logistică sau expertiză. 

Localizare

În mod ideal, acest proiect ar putea fi localizat în afara orașului, între Oradea și Sânmartin. Pentru a putea exploata în mod corespunzător capacitatea de cazare existența în Băile Felix și Băile 1 Mai în cazul organizării unor evenimente majore pe Oradea Open Air Arena. Dar și datorită accesului facil de la Aeroport și de pe autostradă prin centura orașului. Un alt avantaj ar fi cel al apropierii de cele două zone turistice anterior menționate care ar putea deveni și mai atrăgătoare și complementare pentru turiști și comunitatea locală prin dezvoltarea în apropiere a unui asemenea obiectiv.

Într-o altă situație, proiectul ar putea fi dezvoltat într-o zonă cuprinsă între nouă autostrada și oraș pentru a exploata în mod optim accesul facil din România dar și din afară țării (autostrada, aeroport) dar și zonele comerciale din periferia orașului. Ne referim aici la zonele Santandrei, Nojorid.

Costuri

În funcție de scara și complexitatea unui eventual proiect și de etapizarea lui în timp costurile, în mod evident, pot fi mai mari sau mai mici. În momentul acesta nu este aglomerație și nu se dau “bătălii” pe finanțările disponibile în domeniul cultural la nivel european, așa cum se întâmplă în domeniul fondurilor destinate infrastructurii, de exemplu. Aproximăm că un cost de 60 de milioane de Euro (contribuție proprie și atrasă), întins pe un orizont de timp de 16 ani este fezabil pentru cele două administrații (locală și județeană). La venituri proprii de aproape 100 de milioane euro anual, reprezentând doar venitul Primăriei Oradea, la care se adaugă și venitul Județului Bihor, un cost de 1% pe an destinat artei și culturii ar putea însemna un buget cuprins între 1-2 milioane de euro, mai puțin decât bugetul anual APTOR cheltuit pentru promovare mai mult sau mai puțin turistică. Sper că puteți fi de acord cu faptul că orădenii și bihorenii merită ca 1% din banii pe care ii plătesc anual să se întoarcă in artă și cultură și într-un proiect cu implicații majore pentru generațiile următoare.

Exemple de bune practici:

  • Austria, St. Margarethen (click link) – una dintre cele mai sărace zone din Austria, în Burgenland, lângă granița cu Ungaria și lacul Neusiedler. O carieră de piatră de pe vremea romanilor a fost refunctionalizata în locație pentru concerte, evenimente publice și spectacole de opera în aer liber cu capacitate de mii de persoane. Locul este extrem de cunoscut în Austria dar și în Europa, biletele (care ajung și la sute de euro) sunt vândute chiar și cu un an înainte. Spectacolele organizate aici sunt senzaționale prin prisma locului în care se desfășoară dar și prin dimensiunea propriu zisă a decorurilor. Sute de artiști din Europa sunt angrenați și angajați anual aici, sezonier, pentru a contribui la întreagă desfășurare de forțe. Datorită spectacolelor organizate aici, turismul în zona a înflorit, locul fiind acum extrem de atrăgător pentru vizitatori. 

  1. Croatia, Groznjan (click link) un mic sat medieval situat în mijlocul unei zone care nu oferă nimic din punct de vedere turistic. A fost declarat orașul artiștilor, practic fiecare casă fiind atelier sau galerie de expunere pentru artiști din tot spectrul artistic și cultural. Satul a fost abandonat de populație după al doilea război mondial și, în 1965 a fost declarat colonie artistică în încercarea de a fi salvat. Diferiți artiști s-au mutat aici sau au închiriat căsuțele, satul având acum aproximativ 60 de galerii de expunere și sute de artiști rezidenți, un adevărat magnet pentru turiștii veniți în Croația.

Considerații finale:

Despre oportunitatea acestei discuții: Acum nu e momentul să vorbim despre artă și cultură. Suntem în plină pandemie Covid, de luni de zile suntem îndemnați să ne “distanțăm social”. Avem griji mai mari.

Dacă nu e pandemie, suntem în plin proces de progres și suntem preocupați de lucrări de construcții și de investiții și, evident, nu avem timp de artă și cultură. Mai mult, ni se dau piste false de discuții și raționamente viciate: “vreți infrastructură sau cultură?”. În fapt, avem nevoie de ambele, nu sunt interdependente și una nu trebuie să o excludă pe cealaltă. 

Dacă nu e pandemie sau nu suntem în perioada de progres, e criză și, iarăși, nu vorbim de artă și de cultură pentru că oamenii sunt preocupați de nevoile de bază, de supraviețuire. 

Când este, atunci, momentul oportun să vorbim despre artă, cultură și comunitate? De 30 de ani sau chiar mai mult, acest moment se pare că nu mai vine. Nu purtăm aceste discuții și nimeni nu își asumă în mod serios un astfel de demers când, în realitate, așa cum o demonstrează nenumărate studii, comunitățile educate și empatice fac față mult mai ușor crizelor (de orice gen), și tot acele comunități știu să maximizeze succesul și să profite mai mult din perioadele de progres. 

Despre sustenabilitatea acestui proiect. Prea des facem pași fără a avea un plan sau facem planuri de azi pe mâine. Acesta este un proiect de lungă durata, cu sute sau mii de pași. Este un proiect uriaș, o viziune, care nu poate fi pusă în practică doar de câțiva “actori” ci are nevoie de dezbatere, de îmbunătățire, de conlucrare, de susținere comunitară și de asumare politică. Este un proiect menit să unească, nu să dezbine, să inspire și să creeze emoție. Este despre viitor.

Este, totodată și un proiect practic, cu activități și obiective a căror sustenabilitate depinde direct de capacitatea managerială implicată. Nu este despre a cheltui milioane de euro fără nicio finalitate ci din contră, despre a fi chibzuit, bun gospodar, despre a face un plan, despre a analiză resursele și despre a anticipa efectele și a urmări îndeplinirea unor obiective. Este despre a urmări o finalitate pe baza unor analize periodice și despre a adapta efortul, financiar și uman, în funcție de evoluția proiectului. 

Despre dimensiunea acestui proiect: Există, desigur, nenumărate probleme relaționate cu artă, cultură, consumul cultural, infrastructură cultură, industriile creative din Oradea și Județul Bihor. Nu sunt abordate toate în acest proiect și nici nu sunt prevăzute aici măsuri punctuale pentru fiecare problemă luată individual. Ci, mai degrabă, această propunere se dorește a fi o “lumină roșie” care să devină un cadru cuprinzător de coordonare și soluționare pentru toate aceste probleme. Arta și cultura sunt o parte din componentele industriilor creative, cele care pot fi influențate nemijlocit de autoritățile locale și județene prin instrumentul finanțării și deciziei. Această inițiativa este însă suficient de extinsă încât să poată oferi instrumentele necesare de a influența și celelalte ramuri ale industriilor creative dominate de decizie privată și/sau antreprenorială. 

Oradea, poate deveni prin acest Parc de Industrii Creative, un centru de “producție” și “export” de produse culturale în întreg județul. Mai întâi consolidând o relație cu cele nouă orașe și municipii din județul Bihor și cu Zona metropolitană și, de aici, pornind mai departe către comunitățile și mai mici, formând o rețea culturală extinsă și funcțională.

Despre legitimitatea acestui proiect: Avem sau nu avem nevoie de acest proiect? La ce ne poate ajuta, merită să investim și să facem acest efort? O să încep prin a vă spune că aproape toți cei care citiți aceste rânduri constituiți un public majoritar urban, cu studii superioare și venituri medii spre mari. O bulă din multele existenete, nu doar în social media. Așa că o să vă surprindă poate faptul că media națională a persoanelor cu studii superioare se situează în jurul procentului de 14% sau că majoritatea copiilor sub 18 ani din mediul rural nu au văzut în viața lor un spectacol de teatru, nu au participat la vreo expoziție și nici nu au vizitat vreun muzeu. Cultura unei întregi comunități este direct influențată, printre altele, de mediul social, de venituri și de studii. De cultura unei comunități ne “lovim” la vot, în trafic,  la coadă în magazin, în relațiile de la locul de muncă, acasă, în familie. Cu cât este mai mare numărul persoanelor dintr-o comunitate dispuse să se conformeze unor norme general acceptate, să împărtășească aceleași idei despre conviețuire și să relaționeze într-un mod cât mai empatic, cu atât viața noastră, a tuturor, este mai bună, mai liniștită, mai ușoară. 

La fel, poate vă va surprinde faptul că, majoritatea progreselor omenirii au fost înregistrate în ultimii 200 de ani. Aproape toți oamenii trăiesc astăzi mai bine, în urma progresului și dezvoltării nivelului de trai și calității vieții din ultimii 200 de ani, decât cei mai bogați oameni ai Evului Mediu sau ai Antichității. Ce a declanșat acest lucru? Am trecut prin Renaștere și Iluminism.

Aici, în Oradea, în Bihor, ce anume ne poate împiedica să ne punem la masă, indiferent de culoarea politică, etnică, socială, religioasă, să discutăm, să dezbatem până curg apele pe noi și să ne asumăm un astfel de proiect?

Link pentru a sustine (sau nu) proiectul AICI.

 

 

 

Linkuri utile:

https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/etudes/join/2013/513985/IPOL-CULT_ET(2013)513985_EN.pdf
https://ec.europa.eu/programmes/creative-europe/sites/creative-europe/files/library/palmer-report-capitals-culture-1995-2004-i_en.pdf
https://ec.europa.eu/programmes/creative-europe/sites/creative-europe/files/library/palmer-report-capitals-culture-1995-2004-ii_en.pdf
http://ddipbihor.ro/wp-content/uploads/2019/12/Strategia-culturală-a-județului-Bihor-2020-2027-Draft.pdf
http://www.editura.ubbcluj.ro/bd/ebooks/pdf/2628.pdf
Flavius Bunoiu

Cate putin din toate. Gasesti prin trecutul meu posturi de radio, televiziune, un pic de media tiparita si cultura, branding, copywriting si relatii publice.

CITESTE SI ALTE ARTICOLE

Comments are closed here.

Flavius Bunoiu

Flavius Bunoiu

Blog mi-am facut (in 2007) la insistentele unui prieten si l-am pastrat de curiozitate si din atasamentul cu care pastrez orice alte lucruri care imi umplu inutil sertarele. Imi place sa povestesc si sa fac oamenii sa rada. Mi-am pus problema, la un moment dat, daca trebuie sa il sterg sau nu. Am ajuns la concluzia ca, asa cum este, cu bune si cu rele, este evolutia (sau involutia) mea. Lucrurile scrise aici sunt pareri personale.

Urmareste-ma:

Cele mai citite

VOI LUATI AUTOSTOPISTI?

3 octombrie 2013

AVEREA MEA CUI RAMANE?

19 iunie 2012

NICOLAE BOLCAS

15 martie 2017

PPx