PE MINE SA NU CONTATI
Oricate pasente as da in tarot si oricat de temeinic as freca globul de cristal, se pare ca nu gasesc o explicatie plauzibila pentru avalansa de vizitatori din ultimele zile, pe propriul blog. Bine, avalansa ii spun doar eu pentru ca, pana mai ieri, aveam asa, vreo 2-3 rataciti fideli (carora le multumesc pentru dragostea, sper eu, platonica si neconditionata) care sperau ca voi mai scrie si eu cate ceva, macar de dragul timpurilor trecute.
Adevarul e ca nu m-am omorat cu scrisul in ultimele luni si nu cred ca voi face asta nici in urmatoarele luni. Vedeti voi, dragii mosului, scrisul asta e ca si mancarea… trebuie sa „servesti” cat iti pica bine, altfel…cred ca e degeaba!
Bun, de la Bunoiu, sa nu care cumva sa uit de la mana pana la tastatura, ce am vrut sa spun: exact ca in bancul cu anuntul la matrimoniale, „eu am trecut pe aici ca sa va spun sa nu contati pe mine”. Nu ca as pleca undeva sau as avea ceva de facut si nu as mai putea scrie. Nici vorba! Dar am o stare generala senzationala si nu garantez ca mai pot scrie cu verbul si cu energia de altadata. Adica scriam de nervi, de suparare. Cred ca devin fluture, pana acum eram doar o larva; nici aia prea reusita, ce-i drept. Nu stiu daca „de vina” este reflexoterapia executata de Tania sau faptul ca…am intrat in alta etapa a vietii dar…imi place de mine! Nu, nu in sensul ala! Cica, sa ai o parere buna despre tine face bine la moral si, nedovedit inca, si la firul de par. Eu m-as multumi fie doar si cu moralul. Dupa cum am constatat, pe propria epiderma, cateodata trebuie sa cazi rau de tot, sa te faci una cu cernoziomul, ca sa iti dai seama cat de sus ai fost sau ce ai avut. Si nu ma refer la bani sau la titlul de conte pe care l-am cumparat de pe E-Bay. Daca ai puterea sa o iei de la capat…well, atunci se cheama ca esti tare, „you rock”, dupa cum ar zice un amic de-al meu. Deci…mi-am propus sa devin un om mai bun si mai puternic si parca deja vad planetele cum se incoloneaza ca sa imi zambeasca, dusmanii imi aduc flori la prima ora a diminetii si pisica radioului (da, aia neagra) a albit subit, peste noapte si nici tupeu nu mai are sa imi taie calea, zambid perfid, asa cum face de obicei.
In fine, sa nu o lungesc ca Mihaela Radulescu la procesul de divort, vreau sa va transmit ganduri bune, energie pozitiva si scuze daca intrati pe poarta si nu va latra cainele (adica nu am mai scris nimic nou pe blog si va las cu buza umflata, fie ea normala, colagenata sau botoxata). Pana ma obisnuiesc EU cu noul EU…imi mai ia ceva vreme. Dar stati linistiti, si noul EU va va povesti, spera el, la fel de funny despre Kinga, vecina sportiva, despre viata la garsoniera, despre salariile din televiziune sau despre…propria viata, de ce nu?
Noapte buna si … ganditi pozitiv!
P.S. Pentru cei deprimati, afectati de optimismul aceastei postari, recomand Helas.
Hmm,la cat ne-a fost de tine, cam greu sa „nu conta pe tine”. Dar eu una ma bucur ca esti bine si ca poti spune despre tine ce ai spus mai sus. Poate pentru ca doar gandul ca voi reusi si eu sa trec peste asta imi da putere sa sper ca voi spune asta intr-o zi. SI cu riscul de nu mai ne scrie, ai grija sa ramai al fel de impacat si fericit, chiar mult mai mult de atat !
multumesc pentu aprecieri!
sper sa am si timp sa mai scriu, din cand in cand!
🙂
Haui ca incepi sa scrii din ce in ce mai bine 😛
Băăăăăăă, faţă de Happy Cook, io te cunosc mai bine, BaÅŸca te pot întâlni oricând pe culoarele televiziunii. vezi să nu te pleznesc eu mai repede, să-Å£i revii! Că Adi Hădean se face „funariot”, din câte am auzit ÅŸi nu mai are timp de tine.
Te înţeleg că treci printr-o etapă intermediară, înţeleg că sentimentele sînt atât de puternice încât te dezorientează, dar eu cunosc un altfel de Bunoiu, nu ăsta metaforic, plin de panseluţe, floricele, lugu-luga, laga-laga!
AÅŸa că, nu mă enerva în sens negativ. AÅŸtept reacÅ£ii de la tine, în stilul vechiului TU, vorba lu’ Cook.
noah, daca asa se pune problema…scriu, cum sa nu!
:))
să ştii că io-l pot cârpi fără jenă şi pe noul Tu chiar dacă nu ne cunoaştem prea bine. Aşa că lasă prostiile şi pune mân ade scrie, că ştiu că-ţi vine de fiecare dată (când treci pe lângă o tastatură).