In 30.09.2013 Consiliul Local Oradea a adoptat o HCL prin care se aproba transformarea fostului cinematograf Transilvania in Sala Studio Multifunctionala cu 200 de locuri in vederea “desfasurarii activitatii institutiilor de cultura Teatrul Regina Maria si Teatrul Szigligeti Szinhaz”. Prin vara anului curent scriam o postare intitulata “Epopeea Cinematografului Transilvania”. Povesteam cum cinematograful s-a “plimbat”, incepand
Cand au venit ursitoarele la capataiul patutului meu, una dintre ele a dat cu degetul mic de scaun si s-a schimonosit vreo cinci minute din cauza durerii. Presupun ca de asta o fi zis “asta mic n-o sa aiba noroc la autostopisti”. Si n-am, s-a adeverit! Adevarul e ca nici nu prea opresc sa iau
„Astazi ne aducem prinosul de recunostinta si inchinam acest omagiu unui OM, inainte de toate: tovarasul Vulcu Daniel, pe care vi l-am prezentat si cu alte ocazii: printre altele, revolutionar, actor, regizor, manager la Teatrul Regina Maria, consilier local la Primaria Oradea, antreprenor si presedinte al comisiei responsabile de evenimentele culturale ale municipalitatii, in cadrul
Recunosc ca am articolul acesta deschis in browser de vreo doua zile. Si recunosc ca l-am citit de cateva ori, fara sa stiu ce sa scriu. Contine o declaratie care mi se pare de un cinism macabru: „În toate oraşele din Europa, să locuieşti în centru este un privilegiu. Unul care costă. Dacă nu îţi
Cu totii cunoastem macar unul: declarat sau nu, de ambe sexe, de varie nationalitate sau sorginte. Uneori e „latent” si se manifesta numai la „beutura”. Alteori e deosebit de vocal si il afli in emisiunile tv, radio sau in paginile ziarelor. Sau il vezi in oglinda, depinde de cat de sincer poti fi cu tine
Iluminismul nu a ajuns si in Romania. Ne-o demonstreaza, cu varf si indesat, viata de zi cu zi. In aceste conditii ma bucur si apreciez fiecare fapta care imi dovedeste ca mai avem o sansa, noi, rasa umana. Scriu mai tarziu decat alti bloggeri dar totusi scriu: Cristina m-a rugat sa va intreb daca nu
Blog mi-am facut (in 2007) la insistentele unui prieten si l-am pastrat de curiozitate si din atasamentul cu care pastrez orice alte lucruri care imi umplu inutil sertarele. Imi place sa povestesc si sa fac oamenii sa rada. Mi-am pus problema, la un moment dat, daca trebuie sa il sterg sau nu. Am ajuns la concluzia ca, asa cum este, cu bune si cu rele, este evolutia (sau involutia) mea. Lucrurile scrise aici sunt pareri personale.
