CE FACETI DE REVELION?

Una dintre editorialistele mele de la revista, Adriana Giurgiu, mi-a trimis doua articole…la alegere. Cum nu am avut spatiu pentru amandoua si e pacat sa las un text sa se piarda in sertar, ii ofer vizibilitate aici. Mai ales ca este si un text de sezon. Aruncati o privire.

„Ce faceţi de Revel’?”

Autor: Adriana GIURGIU

„… Mergeţi undeva?” Aceste întrebări cred că fac înconjurul lumii în această perioadă şi lasă în urma lor, ca victime, măcar jumate din populaţia planetei, căci indiferent ce răspuns dai, tot nu scapi uşor. Dacă mergi, atunci trebuie să dai detalii precise unde, cu cine, cât costă, ce e în meniu, cine cântă etc., iar dacă îndrăzneşti să răspunzi negativ, atunci devii brusc demn de milă şi trebuie să asculţi o pledoarie despre cât de bine te-ai putea distra, ce opţiuni ai avea şi tot „tacâmul”, fiind pus în dificila situaţie de a te explica pentru faptul că ai vrea pur şi simplu să-ţi petreci noaptea dintre ani în pijama, cu farfuria cu mâncărurile preferate, făcute în casă, după reţetele bunicii, în braţe, şi privind la televizor un program ales de tine, în loc de unul impus de alţii. Se pare aşadar, că luna aceasta, oamenii se împart în cinci mari categorii:
– „cheflii”, adică cei care nu ratează nicio ocazie de-a mai face un chef cu „băieţii” şi care au deja locurile pentru Revelion rezervate şi plătite, ştiu exact ce vor mânca şi ce vor bea, cine le va cânta etc., şi care toată această lună se bucură din plin de multitudinea de oportunităţi de a chefui de la „orizont”;
– cei „târâţi” după ei de „cheflii”, adică consoartele sau consorţii acestor fenotipuri, care, chiar dacă le-ar surâde mai mult Revelul în pijama, sunt constrânşi de partenerii de viaţă, dacă vor să aibă o viaţă bună şi în anul care vine, să se alăture „trupei”; aceste persoane numără minutele şi secundele până dimineaţa şi abia aşteaptă să se cuibărească în casă, unde au tot ceea ce-şi doresc; dar până ajung acasă…;
– cei dornici să se distreze, pe care eu îi numesc, în jargonul dintre amici, „neieşiţi”, adică persoane care pur şi simplu abia aşteaptă o astfel de ocazie să mai iasă şi ei în lume, să-şi etaleze ţinutele şi „achiziţiile” de peste an. Aceste persoane încearcă să-şi cumpere un loc de Revel la limita bugetului, neinteresându-i din ce vor trăi în ianuarie, numai să se facă văzuţi în noaptea cu pricina şi să fie în mediul ţintit de ei; sper că le merită; oricum, la întrebările de mai sus, acest tip de persoane îţi vor spune nu numai unde merg, ci şi toate personalităţile care şi-au făcut rezervare acolo;
– cei care nu-şi permit să iasă şi care au un trai decent, sărbătorind Anul Nou în familie, alături de cei dragi şi cu mâncăruri şi straine de sărbătoare;
– cei sătui de ieşit în societate şi care abia aşteaptă să stea în pijama, în casă, fără a mai face conversaţii protocolare, fără a mai sta încordaţi, „traşi la patru ace”, cum cere eticheta, fără a mai pierde câteva ore la coafor şi machiaj, adică cei care vor, în sfârşit, să nu se mai gândească la ce „trebuie” făcut sau zis, ci la ce „doresc” să facă şi să vadă.
Dintre aceste cinci categorii delimitate mai sus, prima şi ultima sunt cele mai fericite, pentru că fac ceea ce-şi doresc. Şi mai mult, aceste două categorii ştiu să scape cel mai repede de răspunsurile la întrebările „de sezon”, pentru că sunt foarte convinse de opţiunile lor. Mă întreb însă de ce nu putem fi toţi încadraţi într-o astfel de categorie fericită? Ca să putem răspunde e necesar să schimbăm întrebările de început cu următoarea: „Tu în ce categorie te încadrezi?”