CODRU-I „FRATELLI” CU ROMANUL
Si daca e « fratelli » nostru…apai musai, nenica, sa furam ca in el ; in codru, adicatelea.
Long story short, saptamana trecuta m-am « sinistrat » prin Timisoara. Ca ningea si viscolea cu aceeasi indarjire cu care Boc se agata de scaunul de premier asa ca nu mi-am putut continua drumul planificat. Si cum sinistram eu asa fara chef, cineva a avut ideea stralucita sa iesim la colindat, o saptamana « avant Craciun » asa ca am poposit in Fratelli. In scopul de a completa antigelul din propriul sistem circulator ca, deh, sa nu ne inghete motorul. Zis si facut, ne-am proptit voiniceste langa bar si da-i si lupta cu recipientele. Am fost preluati instant de un barman chel, cu cercel in ureche, plin de voiosie si ager in miscari. Un fel de zana buna a clientului de club. Cand ziceam in sinea noastra insetata ca ne-a pus Bachus mana in cap…ete nah se intampla pocinogul !
Spanul (leit personajul din Harap Alb) avea si motive sa fie rapid si plin de vioiciune pentru ca…ne « facea » la alcool prin metoda iuteala si nebagare de seama. Ergo, 50-ul de etilic, la el in mana, se evapora instant si ajungea sa traga la masuratoare doar 30 (de mililitri). Am inteles ca era nou baiatul. Ca alfel nu imi explic cum nu l-o dus mintea sa ne fure dupa ce incepeam sa vedem dublu, nu inainte. Ca asa se face, tinere, in orice crasma respectabila unde barmanul isi pune si el un leu alb deoparte pentru zile negre. Mai exista si o alta posibilitate pentru fapta junelui : cum, eu cel putin, nu am fata de bautor versat (ci mai degraba de degustator de ceaiuri) s-o fi gandit omul ca, daca nu ne fura la primele 3 pahare, nu va mai avea de unde, mai tarziu. Si ce e sigur, e sigur, nu ? L-am mai urmarit de cateva ori pe bartender sa vad daca nu o fi fost vreun incident izolat. Da de unde ! Facea la fel cu exceptia clientilor care pareau mai interlopi (a se citi capabili sa ii rupa fashul).
In fine, la urmatoarele comenzi l-am refuzat categoric asa ca mi-am ales un alt barman, pe nume Marian, recomandat si cu tabieturi verificate. Si “colindatul” a mers mai departe, netulburat dar…nu se mai povesteste! A, sa nu uit, muzica de nota 10 (dupa gustul meu) si atmosfera faina. Fite la fel ca si in alte locuri dar nu m-a deranjat nimeni. E de mers!
P.S. post-ul asta era « promis ». Nu m-am intors la munca si nici pe blog, sunt doar in trecere. De aia nu zic nimic de Mos Craciun, cadouri, brad, cozonaci si alte cele. E vreme si pentru astea. Deocamdata va doresc sa petreceti in continuare un concediu placut (care aveti) si un revelion senzational. Grija mare cu petardele (sau petarzile, ca la sat) ca e cam greu sa blog-uiesti cu degete lipsa. Mno, sa nu ziceti ca nu v-am avertizat !!!
Flavius, hai ma napoi’ ca lipsesti 😉 Ai doua telefoane si ambele sint defecte ? 😛