Mastile de protectie – podcast


Puteti urmari aici podcast-ul pe aceasta tema:

Podcast – Despre măștile de protecție

Intregul material despre masti, varianta script, cu link-uri, pe www.bunoiu.ro

Publicată de Flavius Bunoiu pe Marţi, 2 iunie 2020

 

Dupa cum spuneam in prezentarea facuta pentru acest Podcast, de cateva luni de zile, un nou obiect face parte din existenta noastra zilnica: masca de protectie. La fel ca telefonul, cheile, portofelul, masca a devenit un produs cu care, vrem, nu vrem, trebuie sa ne impacam de aici incolo. Pentru ca folosirea mastii mai degraba s-a impus „peste noapte” decat a fost adoptata, nu am apucat – cei mai multi dintre noi – sa ne informam, sa invatam sa le distingem sau sa le folosim corect. Asadar, in multe cazuri, le folosim impropriu si suntem asaltati de o sumedenie de mituri si legende urbane care s-au creat in jurul acestor materiale de protectie ceea ce este de natura sa ne incurce si sa ne produca deservicii mai degraba decat servicii.

FFP 2, KN95, 3M, cu valva sau fara, cu filtru de carbon, refolosire, folosire indelungata, standarde europene, certificate de conformitate, sterilizare, riscuri, PPE, DM, PM 0,1, etc, toate acestea sunt notiuni noi care au aparut in contextul folosirii acestor produse destinate protectiei noastre si, daca sunteti la fel ca mine, e normal sa va simtiti putin coplesiti de noianul de informatii noi carora trebuie sa le faceti fata si pe care trebuie (sau trebuia) sa le intelegeti intr-un timp relativ scurt.

Pentru ca m-am apucat sa studiez toate aceste lucruri si am alocat deja demersului o cantitate apreciabila de timp, am considerat ca poate fi folositor sa fac o sinteza a informatiilor gasite cu scopul de a va ajuta sa economisiti timp in documentare si de a va proteja mai bine. Am impartit aceasta prezentare in cateva capitole si voi include link-uri relevante sau surse pentru informatii in cazul in care vreti sa cercetati si voi mai departe sau vreti mai multe amanunte. Mentionez ca nu am vreo calitate de autoritate in domeniu si nici nu am pus la punct vreo “teza de doctorat”. Informatiile prezentate au doar scopul de a va ajuta sa va descurcati mai bine si mai repede in acest nou context care poate fi destul de incalcit. Daca alegeti sa le folositi, e decizia voastra.

  1. Cu ce ne „batem”?
  2. Mituri urbane.
  3. In cate categorii se impart mastile, in functie de ce criterii, ce standarde se aplica?
  4. Sub ce nume/denumire/categorie sunt comercializate mastile?
  5. Ce se testeaza la o masca, ce cerinte trebuie sa indeplineasca?
  6. Ce masti se recomanda, ce trebuie sa purtam?
  7. Ce masti gasim in comert? Cum sunt denumite? De unde vin, de care cumparam?
  8. Mastile sau ambalajele pot contine diferite marcaje si simboluri.  Cum le “citim”?
  9. Falsuri, produse neconforme, produse necertificate.
  10. Cum purtam corect mastile? Cum le folosim/refolosim?
  11. Takeaway.

 

Cu ce ne „batem”?

Particulele virusului au dimensiuni cuprinse intre 0,06 microni si 0,14 microni. Media dimensiunilor este in jurul valorii de 0,125 microni.  (Source: National Library of Medicine)

Aici puteti vedea situatia actualizata din Romania.

Aici puteti vedea situatia actualizata la nivel mondial.

Mituri urbane:

  • N-am nevoie de masca. Fals!
  • Caile de patrundere pentru virus in organism sunt ochii, gura, nasul. Oamenii isi ating fata de zeci de ori pe ora prin gesturi reflexe, inconstiente. O masca devine astfel o bariera fizica ce ne impiedica sa transferam virusul de pe maini, pe fata si apoi in organism.
  • Desi nu exista inca dovezi stiintifice cu litera de lege, virusul se raspandeste si pe calea aerului. Deocamdata studiile arata ca particulele de virus produse atunci cand tusim, stranutam sau pur si simplu vorbim raman suspendate in aer 10-15 minute, se pot “lipi” de particule de praf sau alte particule din atmosfera si, evident, pot fi inspirate de o alta persoana. O masca, in functie de capacitatile ei de filtrare, poate retine aceste aparticule. Vezi aici cat de departe ajung particulele cand stranuti, cand iti acoperi gura cu mana sau cand porti masca.

  • “Mi-am pus masca, sunt protejat”. Fals!
  • Nicio masca sau dispozitiv respirator nu te poate proteja in procent de 100%. Gradul de protectie oferit variaza intre 0 (zero) si (aproape) 100% in functie de materialele din care este fabricata masca si de procesul de productie si este influentat decisiv de respectarea modului corect de folosire. Sansele de a fi protejat cresc daca aplici si celelalte masuri de protectie promovate: igiena mainilor, pastrarea unei distante de siguranta fata de alte persoane, reducerea contactelor sociale care nu sunt strict necesare.
  • All masks are equal! Fals!
  • Trebuie sa cunosti si sa intelegi caracteristicile tehnice ale produsului pe care l-ai cumparat si il folosesti. Nu toate mastile servesc aceluiasi scop: exista o varietate incredibila de produse, unele te protejeaza doar pe tine, altele te protejeaza atat pe tine cat si pe cei cu care intri in contact, altele doar pe cei cu care intri in contact. Unele te protejeaza mai bine de virus, unele mai putin, altele deloc.

In cate categorii se impart mastile, in functie de ce criterii, ce standarde se aplica?

In ceea ce priveste produsele comercializate in spatiul comercial european, exista doua mari categorii: dispozitive medicale sau echipamente individuale de protectie. Pentru a stabili in ce categorie se incadreaza un astfel de produs, se tine seama de scopul intentionat al produsului. Un produs dat este reglementat fie de Regulamentul 2016/425, fie de Directiva 93/42 / CEE. 

MD Dispozitive medicale (93/42 CEE) – schimbat prin Regulamentul UE 2017/745

Standard european: EN 14683:2019+AC:2019

PPE (Echipament Individual de Protectie) REGULAMENTUL (UE) 2016/425

Standard european: EN 149:2001+A1:2009

Ca regula generala, scopul principal prevazut poate fi stabilit ca fiind unul al unui dispozitiv medical daca produsul este destinat sa fie utilizat într-un context medical, cu scopul de a asigura protectia sanatatii si securitatii pacientului, indiferent daca produsul isi propune sa protejeze simultan si utilizatorul. 

In cazul in care un produs este destinat în principal sa protejeze persoana care il foloseste, indiferent daca se afla intr-un mediu medical sau nu, acesta intra sub incidenta Regulamentului 2016/425. Aceste produse nu fac obiectul de activitate al ANMDMR. 

In USA, dispozitivele medicale sunt reglementate de FDA (Food and Drug Administration) si respecta standardul ASTM F2100 iar echipamentele individuale de protectie sunt gestionate de OSHA (Occupational Safety and Health Administration) si NIOSH (National Institute for Occupational Safety and Health), in subordinea CDC (Center for Disease Control), (standard 42 CFR 84).

In China exista nu mai putin de 5 standarde folosite pentru masti si dispozitive respiratorii.

  1. Surgical mask
  2. Respiratory protective equipment
  3. Medical protective face mask
  4. Disposable medical face mask
  5. Daily protective mask

Alte tari si alte standarde folosite:

  • Australia, New Zealand: AS/NZS 1716:2012
  • Brazil: ABNT/NBR 13694:1996; ABNT/NBR 13697:1996; and ABNT/NBR 13698:2011
  • Japan: JMHLW-2000
  • Korea: KMOEL-2014-46; and KMOEL-2017-64
  • Mexico: NOM-116-2009

Sub ce nume/denumire/categorie sunt comercializate mastile?

In Europa:

  • mastile asa-zise chirurgicale, medicale sunt dispozitive medicale clasa I de risc si se impart in categoriile I, II, si IIR (in functie de eficienta filtrarii bacteriene si de rezistenta la stropire).
  • dispozitivele respiratorii sunt categoria 3 si sunt catalogate cu calificativele FFP1, FFP2, FFP3.

In USA:

  • mastile chirurgicale – medicale: Level 1, 2, 3.
  • dispozitivele respiratorii: N95, N99, N100 (sau seria R95 – filtreaza particule pe baza de uleiuri, sau seria P95 si P100 – filtreaza toate tipurile de particule)

In China:

  • mastile chirurgicale: o singura categorie
  • dispozitive respiratorii: KN90, KN95, KN100 (sau KP90, KP95, KP100).
  • alte categorii: 
  • Medical Protective Face Masks (class 1, 2, 3)
  • Disposable-Medical-Mask (fara rezistenta la foc si fara filtrare bacteriana)
  • Daily-protective-mask (class A, B, C, D).

Ce se testeaza la o masca, ce cerinte trebuie sa indeplineasca?

In principiu, cu mici variatiuni de la o tara/zona la alta se urmareste ca produsele de protectie sa indeplineasca mai multe sau mai putine din urmatoarele cerinte, in functie de scopul pentru care sunt produse:

1. BFE (Bacterial Filtration Efficiency): BFE measures how well the medical face mask filters out bacteria when challenged with a bacteria-containing aerosol. ASTM specifies testing with a droplet size of 3.0 microns containing Staph. Aureus (average size 0.6-0.8 microns). In order to be called a medical/surgical mask, a minimum 95% filtration rate is required. Moderate and high protection masks must have bacterial filtration rates greater than 98%.

2. PFE (Particulate Filtration Efficiency): PFE measures how well a hospital mask filters sub-micron particles with the expectation that viruses will be filtered in a similar manner. The higher the percentage, the better the mask filtration. Although testing is available using a particle size from 0.1 to 5.0 microns, ASTM F2100-11 specifies that a particle size of 0.1 micron be used.

3. Fluid Resistance: Fluid resistance reflects the surgical mask’s ability to minimize the amount of fluid that could transfer from the outer layers through to the inner layer as the result of a splash or spray. ASTM specifies testing with synthetic blood at pressures of 80, 120, or 160 mm Hg to qualify for low, medium, or high fluid resistance. These pressures correlate to blood pressure: 80 mm Hg = venous pressure (Level 1), 120 mm Hg = arterial pressure (Level 2), and 160 mm Hg (Level 3) correlates to potential high pressures that may occur during trauma, or surgeries.

4. Delta P (Pressure Differential): Delta P measures the air flow resistance of the medical mask and is an objective measure of breathability. The Delta P is measured in units of mm H2O/cm2 and the lower the value the more breathable the mask feels. The ASTM standard requires that masks have a Delta P of less than 5.0 for moderate and high barrier masks, whereas low barrier masks must have a Delta P of less than 4.0.

5. Flame Spread: As hospitals contain sources of oxygen, heat, and fuel the ASTM F2100-11 standards include testing for flame resistance. Testing dictates that all hospital masks must withstand exposure to a burning flame (within a specified distance) for three seconds. All PRI·MED masks meet this requirement.

5.5 ISO Certification: In addition to the above tests, all medical face masks must be tested to an international standard (ISO 10993-5, 10) for skin sensitivity and cytotoxic tests to ensure that no materials are harmful to the wearer. Tests are conducted on materials used in construction of the mask which come in contact with the user’s skin.

NOTA: Atunci cand citim caracteristicile tehnice ale unui produs de protectie, trebuie sa tinem cont de faptul ca valorile evidentiate sunt obtinute in urma unor teste de laborator in conditii controlate. 

In functie de rezultatul testelor, dispozitivele respiratorii europene cele mai intalnite in comert sunt identificate cu calificativul FFP1, FFP2, FFP3. Cele americane cu N95, N99, N100 iar cele chinezesti cu KN90, KN95, KN100.

Mastile “simple” sunt denumite chirurgicale, medicale, de protectie.

Avand in vedere cele de mai sus, ce masti se recomanda, ce trebuie sa purtam?

  1. Mastile tip “medical – chirurgical” sunt recomandate daca vrem sa-i protejam pe cei din jurul nostru. Rolul lor este sa ne impiedice sa raspandim in jurul nostru eventualele particule de virus prin vorbire, stranut, tuse. Sunt mai putin eficiente la capitolul protectie pentru cel care le poarta pentru ca nu se fixeaza perfect pe fata purtatorului si datorita densitatii materialului de filtrare.

      Vezi aici anuntul OMS (WHO).

Acestea pot fi non-sterile sau sterile (caz in care vin ambalate individual sau in cantitati mici, 3-5 bucati). Pot fi albastre, verzi, galbene, albe, cu elastic sau snur. Sunt foarte multe tipuri, unele rezistente la stropire, altele nu, cu diferite capacitati de retinere bacterii si particule. In general sunt alcatuite din 1-3 straturi din hartie sau polipropilena din care se obine o tesatura foarte densa printr-un procedeu de “suflare”.

  1. Dispozitivele respiratorii indeplinesc doua functii: protejarea celui care le poarta dar si protejarea mult mai eficienta a celor din jur cu care venim in contact. Si acestea vin in mai multe modele, cu valva sau fara, cu filtre exterioare de carbon sau alte materiale. Nu se refolosesc dar au o durata de viata mai mare (un intreg schimb de 8 ore) si izoleaza mult mai bine fata si nasul fiind doate cu elastice puternice de culori diferite in functie de eficienta.

O comparatie intre diferitele tipuri de masti si dispozitive respiratorii poate fi analizata aici cu mentiunea ca pe macheta apar totusi cateva greseli:

Alte comparatii intre mastile chirurgicale si mastile FFP gasiti in cele ce urmeaza (exemplu de la producatorul 3M) . Diferentele sunt ca de la cer la pamant. Daca aveti posibilitatea, cumparati o masca tip FFP, nu o masca simpla si ieftina tip „chirurgical”.

Mai exista insa si mastile textile, artizanale, realizate de diferiti antreprenori sau de alte persoane. Atat OMS cat si Ministerul Sanatatii au facut precizarea ca nu ajuta la nimic. Tesatura materialelor din care sunt facute nu are calitatea de a retine particule de ordinul nanometrilor. Ulterior, pe considerentul ca nu sunt destule masti disponibile, au revenit si au declarat ca „orice masca e mai buna decat nicio masca”. Daca vreti insa sa faceti un „fashion statement”, sunt cele mai bune.

 

Ce masti gasim in comert? Cum sunt denumite? De unde vin, de care cumparam?

Cele mai des intalnite masti sunt cele asa zis “chirurgicale” sau “medicale”, masti simple. Majoritatea produse in China. Cel mai des intalnit dispozitiv respirator, aproape toate facute tot in China, masca tip KN 95 (corespunzatoare standardului N95 in USA si FFP2 in Europa.

Pentru a fi comercializate in SEE (spatiul economic european), toate aceste produse trebuie sa fie marcate cu CE (Comunitatea Europeana). Fie produsul in sine, fie ambalajul. Acest lucru inseamna ca produsul a fost testat si/sau corespunde unor standarde, se asigura o anumita trasabilitate a produsului intre producator, distribuitor/importator, comerciant/consumator. Produsul trebuie sa fie insotit de o declaratie de conformitate si, acolo unde este cazul, de un certificat european care confirma faptul ca produsul a trecut niste teste de calitate. In cazul produselor de minim risc, marcajul se aplica prin auto-certificare (producatorul declara ca produsul respecta standardele). In cazul produselor de risc, este nevoie de o terta parte care sa confirme acest lucru. In Europa, aceste teste sunt facute de asa zisele notified bodies (organisme notificate”, laboratoare specializate in testarea diferitelor tipuri de produse. Acestea pot fi identificate in baza de date NANDO a Uniunii Europene, fiecare “notified body” avand repartizat un cod specific.

ATENTIE: semnul CE de pe produse poate fi semnul Comunitatii Europene sau poate insemna China Export. Diferentele sunt aproape insesizabile pentru un ochi neantrenat si puteti fi indusi in eroare.  

 

Tipuri de masti intalnite deseori in comert:

Mastile sau ambalajele pot contine diferite marcaje si simboluri.  Cum le “citim”?

In cazul acesta avem o masca 3M cu urmatoarele marcaje:

3M – producatorul

Aura (TM) 9320+ – numele, tipul produsului (Trade Mark), seria

EN149:2001 – standardul european conform caruia a fost produsa

FFP2 – calificativul de protectie obtinut conform standardului european

NR – non reusable

D – rezistenta la praf

CE – Comunitatea Europeana

2797 – codul organismul notificat care a emis certificatul european de calitate. In cazul acesta, dupa o verificare in NANDO, firma este BSI Olanda.

Nota: daca aveti suspiciuni sau neclaritati, comerciantul de la care achizitionati produsele trebuie sa va furnizeze declaratie de conformitate a produsului (tradusa in romana sau intr-o limba de circulatie internationala, de obicei engleza) si, daca este cazul – certificatul european. 

 

Falsuri, produse neconforme, produse necertificate.

Nu exista produse false. Nu e ca si cum cineva ar produce geanta Gucci si altcineva ar produce alte genti care nu sunt Gucci. Exista insa produse care sunt contrafacute, produse facute din materiale de proasta calitate (par sa corespunda standardelor dar, in realitate, nu corespund, nu indeplinesc cerintele) si produse inca necertificate sau in curs de certificare.

Acestea ne produc deservicii sau chiar ne pun viata in pericol. 

  1. Ne induc in eroare creand un fals sentiment de securitate (poate ai in familie o persoana infectata si iti petreci timpul alaturi de ea purtand o masca ce nu te protejeaza).
  2. Ne pun efectiv viata in pericol prin faptul ca folosim un produs realizat din materiale periculoase pentru sanatate (care produc iritatii, sunt cancerigene, etc).

De la debutul pandemiei, cererea de masti de protectie a crescut exploziv. Sunt, in momentul acesta, peste 85 de tari care impun sau recomanda folosirea mastilor. Ceea ce conduce la un necesar de miliarde de masti lunar. Inainte de pandemie, China asigura aproximativ 50% din  necesarul global de masti si dispozitive de protectie. In anul 2019 existau in China aproximativ 8500 de companii care produceau astfel de produse. De la inceputul pandemiei, in China s-au infiintat inca 33 000 de companii care produc astfel de dispozitive, China asigurand acum aproape 80% din necesarul global, marind capacitatea de productie de la 12 milioane de masti zilnic, la 114 milioane de masti zilnic.

Jin Hai, director of the general department at China’s General Administration of Customs, said that China had exported $7.76 billion worth of medical supplies from March 1 to April 25. Those consisted of 21.1 billion facial masks, 109 million protective suits, 32.94 million goggles, 763 million pairs of surgical gloves, 110,000 monitoring machines, and 9.29 million infrared thermometers.

Iar aceasta este doar situatia din China, la fel se intampla si in restul lumii, practic fiecare tara avand companii care se reutileaza sau se convertesc in producatori de echipamente medicale si de protectie. In aceasta situatie, este clar ca doar o mica parte din produse au apucat sa fie testate, o mare parte dintre ele fiind in curs de testare, evaluare, certificare sau in nicio faza de asigurare a calitatii corespunzatoare.

Astfel, piata europeana (si nu doar ea) este inundata de produse neconforme. Zeci de tari au semnalat nereguli si au respins milioane de masti, termometre, teste Covid, manusi, halate, etc. Aveti aici o lista care nu este nici pe departe completa de cazuri semnalate in presa internationala: Finlanda, Canada, Spania, Turcia, Belgia, Olanda, Germania, India, Cehia, Marea Britanie, Georgia, Malaezia, Australia, Uniunea Europeana.

Romania (1 si 2) nu putea face nici ea exceptie. Site-ul ANMDM (Agentia Nationala a Medicamentului si Dispozitivelor Medicale) este plin si el de semnale de alarma in legatura cu produse neconforme comercializate in Romania.

La nivel european, produsele neconforme si periculoase sunt raportate in baza de date RAPEX unde puteti gasi sute de alerte emise de diferite tari in legatura cu aceste produse.

ESF (European Safety Federation) atrage atentia asupra altei practici: falsificarea certificatelor europene de calitate sau inselaciunea prin prezentarea unor alte tipuri de certificate in locul celor necesare, zeci de organisme notificate din Europa confruntandu-se cu aceasta situatie.

In aceste conditii, INTERPOL si OLAF desfasoara ample operatiuni de identificare si stopare a comercializarii de produse neconforme la nivel european.

Pentru a lupta eficient cu pandemia, UE a emis o recomandare in privinta produselor care nu au apucat sa fie certificate. UE a emis recomandarea 2020/403 din 13 martie 2020 privind evaluarea conformității și procedurile de supraveghere a pieței în contextul amenințării COVID-19 prin care se permite folosirea unor astfel de produse dar in conditii stricte, cu indeplinirea cumulativa a unor conditii si in niciun caz pentru public.

Recomandarea prevede două scenarii în care produsele pot fi deja introduse pe piață chiar dacă procedurile de evaluare a conformității nu au fost încă finalizate sau, în unele cazuri excepționale, nu au fost nici măcar inițiate: 

1) Dacă autoritățile naționale de supraveghere a pieței constată că echipamentele aflate pe piața UE asigură un nivel adecvat de sănătate și de siguranță conform cu cerințele esențiale prevăzute în legislația UE, ele pot autoriza aceste produse pe piața UE chiar dacă procedurile de evaluare a conformității, inclusiv aplicarea marcajului CE, nu au fost încă finalizate. 

2) În circumstanțe excepționale, produsele pot fi introduse pe piață chiar dacă procedurile de certificare nu au fost inițiate și nu a fost aplicat niciun marcaj CE, în cazul în care sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: 

a) produsele sunt fabricate în conformitate cu unul dintre standardele EN sau în conformitate cu oricare dintre celelalte standarde menționate în orientările OMS sau cu o soluție tehnică ce asigură un nivel adecvat de siguranță; 

b) produsele fac parte dintr-o achiziție organizată de autoritățile relevante ale statelor membre; 

c) produsele sunt puse exclusiv la dispoziția lucrătorilor din domeniul sănătății; 

d) produsele sunt puse la dispoziție numai pe durata actualei crize sanitare și 

e) produsele nu intră în canalele de distribuție obișnuite și nu sunt puse la dispoziția altor utilizatori.

Mai mult, CEN (European Committee for Standardization) si CENELEC (European Committee for Electrotechnical Standardization) au emis o decizie prin care au pus, gratuit, la dispozitia tuturor, standardele dupa care antreprenorii pot fabrica masti si alte produse necesare in lupta cu Covid 19. De asemenea, UE a dat chiar o dispozitie (CE 2020/491) prin care TVA si taxele vamale nu se mai platesc pentru produsele necesare luptei cu Covid -19

Ministerul Sanatatii a emis si el un ordin prin care, pe perioada pandemiei, Dispozitivele medicale clasa I (măști, halate, combinezoane etc.) nu se mai înregistreaza în baza națională de date, pe perioada stării de urgență.

Toate aceste masuri, pe plan national si european, sunt luate pentru a ajuta in lupta cu Covid 19, pentru a facilita accesul cetatenilor la materialele si produsele necesare. Aceasta nu inseamna insa ca se face rabat la calitate sau la siguranta cetatenilor.

Fata de acuzatiile de neconformitate ale produselor comercializate si fata de aspectul neindeplinirii criteriilor de performanta si calitate, raspunsul oficial al Chinei – chiar si in cazurile din Romania – este acelasi: verificati ce ati cumparat, specificatiile tehnice.  

In concluzie: tratati cu atentie achizitia de masti, cereti documente, verificati. Sunt sanse mari ca sa fiti inselati, fie din rea vointa, fie pentru ca nici comerciantii nu stiu ce vand.

Cum purtam corect mastile? Cum le folosim/refolosim? 

In principiu, cel mai important sfat tine de manipularea acestora: intotdeauna sa va curatati mainile (spalare sau dezinfectant) pentru a evita contaminarea lor si pentru a evita transmiterea virusului sau bacteriilor de pe masca potential compromisa, pe fata. Sunt disponibile numeroase tutoriale pe Youtube sau pe site-ul OMS cu procedurile si pasii de urmat. Exemple aici si aici.

In ceea ce priveste re-folosirea sau folosirea indelungata a mastilor:

  • este absurd sa aruncati la gunoi o masca scumpa gen FFP2 dupa ce ati folosit-o 5 minute ca sa intrati in magazin pentru a cumpara un pachet de tigari. O puteti refolosi daca o stocati in conditii corespunzatoare: intr-o punga de hartie, singura, pentru a evita contaminarea suprafetei interioare prin contactul cu exteriorul altei masti. Nu folositi pungi de plastic care favorizeaza condensul, mentin umiditatea mastii si creeaza conditii pentru dezvoltarea unei colonii de ciuperci si micro organisme.

In ceea ce priveste folosinta indelungata, mastile chirurgicale nu sunt potrivite pentru asa ceva. In maxim 2-3 ore acestea se umezesc si devin imbacsite, trebuie aruncate. Mastile gen FFP permit folosirea mai indelungata si chiar refolosirea lor in cazuri particulare sau exceptionale chiar daca sunt marcate cu non reusable.

In ceea ce priveste sterilizarea si refolosirea lor: din ceea ce am citit, nu exista dovezi stiintifice ca aceasta ar functiona. Metodele care implica fierbere, calcare, substante chimice, raze UV nu sunt dovedite ca eficiente si sigure. Fierberea, calcarea, manipularea excesiva duc la compromiterea fizica a straturilor de filtrare si afectarea capacitatii acestora. De asemenea, compromit sarcina electrostatica a materialelor filtrante. Substantele chimice intervin asupra sarcinii electrostatice si exista riscul de a se imbiba in fibre fiind apoi un pericol pentru sanatate pentru ca le veti inhala. Razele UV nu patrund in profunzimea materialului deci sunt eficiente doar pentru exterior. 

Cea mai buna metoda de sterilizare este…sa nu faceti nimic! Studile arata ca particulele de virus au o durata limitata de viata pe diferite suprafete. Pe carton (materialul cel mai apropiat de materialele folosite la masti), virusul poate fi detectat pana la 24 ore. Pe plastic pana la 72 de ore. Deci, daca folositi o masca intermitent, o puteti stoca intr-o punga de hartie pentru minim 3 zile ca sa fiti siguri si sa o repurtati cu alta ocazie cu riscuri minime.

Takeaway

Concluzii finale, sinteza, “takeaway”: simpla purtare a unei masti nu este in masura sa va protejeze daca nu tineti cont si de alte masuri:

  1. Cautati sa cumparati si sa folositi produse autentice, certificate, testate.
  2. Folositi-le corect (manipulare, sterilizare, stocare, refolosire)
  3. Tineti cont de igiena mainilor.
  4. Pastrati o distanta de siguranta fata de persoanele cu care stati impreuna (2 metri).
  5. Evitati riscurile inutile, aglomeratia, deplasarile in zone de risc.
Flavius Bunoiu

Cate putin din toate. Gasesti prin trecutul meu posturi de radio, televiziune, un pic de media tiparita si cultura, branding, copywriting si relatii publice.

CITESTE SI ALTE ARTICOLE

Comments are closed here.

Flavius Bunoiu

Flavius Bunoiu

Blog mi-am facut (in 2007) la insistentele unui prieten si l-am pastrat de curiozitate si din atasamentul cu care pastrez orice alte lucruri care imi umplu inutil sertarele. Imi place sa povestesc si sa fac oamenii sa rada. Mi-am pus problema, la un moment dat, daca trebuie sa il sterg sau nu. Am ajuns la concluzia ca, asa cum este, cu bune si cu rele, este evolutia (sau involutia) mea. Lucrurile scrise aici sunt pareri personale.

Urmareste-ma:

Cele mai citite

PPx