PENTRU VOI


Postare si sfaturi pentru cei multi, in nevoie, care isi pierd noptile pe aici, cautand raspunsuri ce nu exista.

“Să-ţi spun ce este dragostea adevărată. E credinţă oarbă, umilinţă fără preget, supunere desăvârşită, încredere şi dăruire împotriva ta însuţi, împotriva lumii întregi. Dragostea înseamnă să îţi dai inima şi sufletul întreg celui care ţi le va zdrobi.”

Poate ai citit cartea, poate recunosti citatul. E din “Marile speranţe”, Charles Dickens.
Daca nu ai citit-o, fa bine si caut-o. E pentru noptile acelea prea lungi si prea singuratice. Stii tu, noptile acelea in care nu vrei sa adormi pentru ca stii ce vei visa si stii ca nu exista nimeni si nimic care sa te faca sa te simti mai bine. E pentru noptile acelea care par sa nu se mai termine si pentru zilele acelea care nu vrei sa mai inceapa.

Stii, cititorule, iti vorbesc asa…personal. Nu vreau sa ma formalizez. Simt ca te cunosc.
Stiu prin ce treci. Stiu ca doare mai mult decat ar putea cuvintele sa descrie, stiu ca alternativa aceea, stii tu care, nu iti mai pare atat de groaznica daca ar putea opri ceea ce simti. Stiu ca iti inchizi ochii dar lacrimile nu vor sa te asculte si isi gasesc drumul pe fata ta. Stiu ca rasfoiesti albume cu poze, ca dormi cu telefonul pe perna, ca mergi pe carari comune. Stiu ce cauti dimineata si stiu ce astepti seara. Stiu de ce iti lasi pantofii in mijlocul holului, stiu ce ti se pare ca vezi, de o suta de ori pe zi. Stiu cum iti ascunzi de lume disperarea si durerea. Stiu ce speri si stiu de ce iti este frica. Stiu ca nu mai crezi, ca nu mai vrei sa crezi si crezi ca nu vei mai vrea. Stiu cum te-ai pierdut pe tine in speranta ca il vei dobandi pe celalalt. Stiu ca esti gol si pustiu. Stiu ca ai dat si ai pierdut, acum, totul.
Lasa-ma sa nu iti spun ce vrei sa auzi de la mine. Ce rost are? Doar vorbe goale.
Lasa-ma, in schimb, sa iti spun ca timpul le va rezolva pe toate si, peste ani si ani, imi vei da dreptate. In ziua in care cineva iti va rispi parul cu degetele rasfirate, isi va lipi buzele de ochii tai si iti va spune “multumesc”. Nu conteaza pentru ce. Dar tu vei zambi din nou, te vei simti la locul tau, fericit. Vei simti ca totul a avut un rost si nu vei regreta nimic.

Atunci vei sti ca am avut dreptate. Pana atunci…rezista, aduna-te si…mai treci pe aici!
O noapte frumoasa!

Flavius Bunoiu

Cate putin din toate. Gasesti prin trecutul meu posturi de radio, televiziune, un pic de media tiparita si cultura, branding, copywriting si relatii publice.

CITESTE SI ALTE ARTICOLE

Comments are closed here.

Flavius Bunoiu

Flavius Bunoiu

Blog mi-am facut (in 2007) la insistentele unui prieten si l-am pastrat de curiozitate si din atasamentul cu care pastrez orice alte lucruri care imi umplu inutil sertarele. Imi place sa povestesc si sa fac oamenii sa rada. Mi-am pus problema, la un moment dat, daca trebuie sa il sterg sau nu. Am ajuns la concluzia ca, asa cum este, cu bune si cu rele, este evolutia (sau involutia) mea. Lucrurile scrise aici sunt pareri personale.

Urmareste-ma:

Cele mai citite

VOI LUATI AUTOSTOPISTI?

3 octombrie 2013

AVEREA MEA CUI RAMANE?

19 iunie 2012

NICOLAE BOLCAS

15 martie 2017

PPx