ROMANIA VAZUTA DE…HANS

Am un cunoscut, austriac de origine. Sa-i spunem…Hans. Hans e de cativa ani buni in Romania, vorbeste aproximativ romaneste, adica trebuie sa traduci din romana lui in romana noastra ca sa intelegi ceva si, in general, e o placere sa il asculti pentru ca el vede altfel Romania decat noi, romanii. In principiu o vede si mai putin decat noi, ceea ce este  iarasi un avantaj considerabil pentru el: adica nu il afecteaza chiar toate prostiile care ne afecteaza pe noi, stand zilnic aici, in tarisoara asta.
Pai si ma intalnesc eu intamplator cu Hans si zic “hai sa beau o cafea cu el”. Zis si facut, ne punem sa bem licoarea si, cum ningea déjà de vreo 2 zile, il intreb : “Hans, cum ti se pare deszapezirea la noi in Romania, fata de Austria?”. Hans al meu se face deodata verde la fata ca si sacoul din dotare si incepe sa se tureze in germana lui de Tirol, sau ce dialect o fi vorbind el. Isi da seama ca nu inteleg mai nimic si incepe in romana aia frumoasa pe care numai austriecii stiu sa o stalceasca si din care reproduce aproximativ fidel:

“ Eu ieri fost la autostrada Cluj si stat acolo ore in sir. Asta mare prostie aici la Romania, autostrada. Masina stricat si eu pus ea la margine de drum, pe banda de siguranta si asteptat sa vina cineva sa ajute la mine. Sase masini de la asta cu drumuri trecut, aruncat triangle in sant, nu a oprit nimeni, nu a venit nimeni, nici macar polizei. Nu telefon, nu camera la autostrada, nimeni. 50 de kilometri e mult de mers pe jos asa ca eu sunat in Ostereich la mine club auto, rugat sa ia legatura cu club auto la Romania si transportat masina mea. Ei sunat, rezolvat si sunat inapoi mine: herr Hans, alles gutt! Eu asteptat, asteptat, 4 ore. Club din tara Ostereich primit scrisoare imediat, mail ca este rezolvat si ei nu avut incredere la ei, romani si sunat la mine: herr Hans, alles gutt, ridicat masina? Eu enervat tare zis “ce ridicat, unde ridicat, nu venit nici dracu” si atunci ei sunat din nou Romania. Si a mai trecut o ora pana venit om cu masina ridicat la mine. Am intrebat de ce a durat atat si el a spus ca mare noroc am avut ca a venit comanda din Austria altfel nu venea pana aici, dupa mine. Eu atunci enervat si spus ca trebuie, scrie la hartie, dus mine la hotel pana reparat masina la service. El spus, ce hotel, uite, e acolo un hotel, du-te si stai acolo. Iar apoi asteptat la mine bacsis, eu zis “multumesc, domnu’ si plecat”. Asta daca spus la Ostereich, nu crede nimeni ca asa intamplat aici, la Romania, a incheiat el cu naduh, sorbind din ceasca de cafea.

-Ma, Hans, sa stii ca eu te cred! Mi se pare chiar ca ai scapat bine, putea fi si mai rau!

De aia zic, suntem mai tari decat austriecii, ca avem nervi de otel. Acuma ma scuzati, stiu ca nu are rost sa sun pe nimeni, pun mana pe lopata si ma duc sa imi scot masina din nameti.