Cati bani primeste Romania de la UE in urmatorii ani?
Zilele acestea a gemut internetul de proclamatii ale victoriei obtinute de presedintele Iohannis la summitul care a decis bugetul Uniunii Europene in urmatorul cadru financiar multianual (CFM) 2021-2027. Liderii celor 27 de state membre au cazut de acord asupra impartirii a 1 824 miliarde Euro, suma din care ii revine Romaniei o “felie” de 79,9 miliarde euro.
Ca sa comparam “mere cu mere”, trebuie sa precizam ca suma pe care o va putea primi Romania din bugetul multianual al UE este de fapt 46,3 miliarde euro. In cadrul financiar anterior (2014-2020), aceasta suma a fost de aproape 31 miliarde de euro. Romania a primit acum o suma mai mare, la fel cum au primit de altfel toate statele membre, dat fiind bugetul mai mare al UE si indeplinirii unor criterii specifice ce decurg din activitatea anterioara in cadrul UE).
Restul sumei cu care se lauda presedintele, 33,5 miliarde euro, provine din fondul de relansare economica (NextGenerationEU), un fond care nu exista pana acum si care a fost creat ca urmare a pandemiei COVID-19. Sumele din acest fond insa constau din 16,7 miliarde euro imprumuturi rambursabile si 16,8 miliarde euro granturi nerambursabile.
79,9 miliarde euro inseamna:
- 46,3 miliarde euro – fonduri nerambursabile
- 33,5 miliarde euro – 16,7 miliarde euro imprumuturi rambursabile si 16,8 miliarde euro granturi
Sa ne mai infranam putin entuziasmul. Domnul Iohannis nu aduce acasa o papornita doldora de bancnote, cu 80 de miliarde de euro pe care ii putem cheltui incepand de maine. Banii acestia reprezinta o suma pe care potential o putem obtine. Daca facem proiecte, muncim si decontam. Asa cum arata experienta cadrului financiar anterior, nu prea suntem in stare sa facem asta. Intre 2014-2020 Romania a avut la dispozitie aproximativ 31 miliarde de euro din care a reusit sa absoarba aproximativ 13 miliarde (procent de 42%). Datele sunt aici.
O alta speranta falsa pe care comunicatorii PNL o lasa sa se intrevada din stirile legate de noul buget spune ca vom baga toti acesti bani in infrastructura, drumuri si autostrazi. Guvernul deja a avansat o cifra de 3 000 de kilometri electorali de autostrada. Partial adevarat. Prioritatile Europei s-au rearanjat. Banii acestia vor fi investiti cu precadere in digitalizare, modernizarea administratiei, reducerea poluarii, inovatie si cercetare, dezvoltare rurala, capitole la care – deloc surprinzator – Romania n-a facut mare lucru pana acum.
46,3 miliarde euro fonduri nerambursabile din Bugetul multianual:
- 26,8 miliarde de euro pentru Politica de Coeziune
- 18,7 miliarde euro pentru Politica Agricolă Comună. Pilonul I (plăți directe) – 12,3 miliarde de euro. Pilonul II (dezvoltare rurală) – 6,2 miliarde de euro. Pescuitul – 160 milioane euro.
- 760 milioane euro – Fondul pentru Tranziție Justă (dedicat modernizării industriei poluatoare)
33,5 miliarde euro fonduri rambursabile si nerambursabile din NextGenerationEU:
- 30,5 miliarde euro – reforme structurale și investiții
- 1,4 miliarde euro – politică de coeziune
- 650 milioane euro – dezvoltare rurală
- 1 miliard euro – Fondul pentru o Tranziție Justă
Atentie insa! Pentru prima data in istorie, UE introduce o conditionalitate in ceea ce priveste respectarea statului de drept pentru protejarea intereselor financiare ale Europei unite. Decizia nu va mai fi luata in unanimitate ci cu majoritatea calificata a 55% din statele UE care reprezinta 65% din populatie. De asemenea, Comisia Europeana este invitata sa prezinte, pentru acelasi considerent, noi masuri pentru combaterea deficientelor si a fraudei. La aceste capitole, noi nu stam stralucit: propunerea USR de desfiintare a celebrei Sectii Speciale de Investigare nu a fost adoptata iar domnul Predoiu a reusit sa ne faca rost de o amenda de 3 milioane de euro de la Curtea de Justitie a UE pentru ca Romania a esuat in a transpune corect in legislatie directiva UE privind combaterea spalarii banilor.
Pentru a fi eficienti si performanti in urmatorul cadru financiar multianual, avem nevoie de un aparat birocratic suplu si de administratie publica moderna, digitalizata, de proceduri cat mai rapide si simple. Sub diferite motive, Presedintele Iohannis si Guvernul PNL tergiverseaza si blocheaza toate pachetele legislative propuse de USR in acest sens, cea mai recenta “piedica” fiind atacarea la CCR a legii de infiintare a DNA-ului padurilor.
Va invit deci sa va informati si sa nu mai inghititi pe nemestecate stirile pe care vi le livreaza orisicine. Informatia este toata acolo, online, trebuie doar sa va doriti si sa depuneti un picut de efort. Spor!
Comments are closed here.