SI BOGATII PLANG CATEODATA


Cateodata, cand nu pot sa dorm (la fel ca in seara asta) imi place sa fabulez despre ce as face eu cu 10 milioane de euro castigate moca, la loto, evident cu o varianta simpla. Unii numara oi, altii deseneaza (in mintea lor), mie imi place sa numar milioane de euro. Nu e usor, e o activitate extenuanta sa intorci atatia bani cu lopata (repet, mental, nu dati buzna la mine in casa). Tocmai de aceea adorm pe la vreo 10000 de euro. Cred ca o singura data am numarat mai mult decat castiga un rege al asfaltului intre cina si cafea (adica vreo 20000 de “iepuroi”). Si ma gandeam eu asa, in mintea mea intortocheata, cat trebuie sa fie de stresant sa ai atat de multi bani, ce grea trebuie sa fie viata unui milionar, la noi in “lenzavciois”. Vorba lui Bitman: “si bogatii plang cateodata, cand nu-i vede nimenea”. Sau nu asa suna cantecul? Si, evident, ma mai gandesc cat de bine este sa fiu in situatia mea, aceea de a le duce dorul si nu grija. Banilor, ca milionarii se descurca ei cumva.

Deci, daca nu ati sesizat ironia, mai bine ma las de scris. Dar sunteti oameni destepti si ma bazez pe voi. Tocmai pentru ca sunteti oameni destepti, speram sa ma ajutati sa dam o definitie “oamenilor bogati”. Sau mai multe, de ce nu?

Dupa mine:
– omul bogat este acea persoana care cumpara un Lexus numai ca sa nu vina cu mana goala, acasa, la copii
-daca ii iei pantofii Manolo Blahnik sau Jimmy Choo, nevasta bogatului va trebui sa invete sa mearga din nou.
-bogatul nu iti spune cat e ceasul, el iti spune cat e Jaeger LeCoultre sau Audemars Piguet.
-bogatul face pojar daca nu poarta bijuterii cel putin de la platina in sus.
-bogatul are nevoie de biblio-rafturi ca sa stocheze extrasele de CF.
-bogatul merge la masaj ca sa le dea si altora ocazia sa admire minunea de aproape.
-pentru bogat, norocul e o inventie inutila.

Ma rog, ar mai fi incercari de definire a multi-milionarului in euro, poate mai gasiti si voi. Intre timp, l-am vazut pe Basescu la televizor. Pe toate canalele. Mi-a luat ceva timp sa inteleg ca nu e defecta telecomanda ci ca era transmisiune, in direct, pe vreo 7 posturi. Ma si mir ca i-au facut loc in grila, cu atatea evenimente importante: moartea lui Osama, divortul lui Pepe de Oana, etc. in fine, iar l-a facut prost pe Boc, a declarat ca iesim din “recesiune” si nu din “criza”. Like duhhhh! Deci acum o “dam in fonetica”…asta sigur ne va ajuta!

9999…10000…zzzZZZZzzzzZZZZ

Flavius Bunoiu

Cate putin din toate. Gasesti prin trecutul meu posturi de radio, televiziune, un pic de media tiparita si cultura, branding, copywriting si relatii publice.

CITESTE SI ALTE ARTICOLE

6 comentarii

  • Chris
    11 mai 2011 at 2:33 PM

    În ciuda numelui (nu prenumelui), mă consider român şi nu subscriu la ideea de lene! Poate îmi place să fiu cârcotaş, dar nu dezorganizat sau lipsit de bun simţ. Şi mai am şi simţul umorului! Poate nu ca şi prietenul meu din Râmnicu-Vâlcea (il ştiţi pe Victor?), dar nu-s lipsit!
    Machiavelicii s-ar putea sa nu fie într-adevăr ROMÂNI; poate sunt influenţaţi de alte etnii, dar nu cred că adevăratul român poate fi rău.
    „Haules-Baules!”

  • anamaria2udrea
    10 mai 2011 at 11:49 PM

    Vai, Flavius, sper ca ti-ai dat seama ca sunt optimista. (Asta nu stii: chiar fraiera de buna cateodata…), dar acesta e adevarul: suntem un neam de lenesi si carcotasi. Insa acest fapt nu ma impiedica sa am o viziune pozitiva a lumii si sa iubesc oamenii la modul general.
    😉

  • anamaria2udrea
    8 mai 2011 at 3:26 PM

    din pacate nici sufleteste nu suntem bogati. suntem miliardari in lene, dezorganizare, carcoteala si lipsa de bun simt.

  • Chris
    8 mai 2011 at 2:39 PM

    Deci ca să fii bogat tre’ să ai milioane??? Nah,… poate ‘or vinde copii cărţile şi s-or numi ei „milionari”.
    Da’ milionarii „e” şi fericiţi? Că dacă le sunt sinapsele îmbuibate cu zerouri… o viaţă de „zero”.
    Haules!

    • Flavius Bunoiu
      8 mai 2011 at 3:17 PM

      noah lasa, noi suntem bogati sufleteste!!miliardari de suflet

Comments are closed here.

Flavius Bunoiu

Flavius Bunoiu

Blog mi-am facut (in 2007) la insistentele unui prieten si l-am pastrat de curiozitate si din atasamentul cu care pastrez orice alte lucruri care imi umplu inutil sertarele. Imi place sa povestesc si sa fac oamenii sa rada. Mi-am pus problema, la un moment dat, daca trebuie sa il sterg sau nu. Am ajuns la concluzia ca, asa cum este, cu bune si cu rele, este evolutia (sau involutia) mea. Lucrurile scrise aici sunt pareri personale.

Urmareste-ma:

Cele mai citite

VOI LUATI AUTOSTOPISTI?

3 octombrie 2013

AVEREA MEA CUI RAMANE?

19 iunie 2012

NICOLAE BOLCAS

15 martie 2017

PPx