Si s-au dat si Oscarurile. Bravo lor, licuricilor cei mari. Bravo pentru ca stiu sa creeze spectacole din piatra seaca si stiu sa dea de mancare la mii de jurnalisti, analisti, creatori de moda, bijutieri, taximetristi, coafori, fotografi si alti “cetateni” implicati in eveniment. Lasand la o parte fastul si organizarea spectaculoasa, propun sa aruncam o privire mai atenta asupra chestiunii in cauza: Oscar-Premiul (l-am scris cu “P” mare) cel mai ravnit. Pe mine m-a dezamagit Oscarul de anul
Ahhh…weekend! Un cuvant miraculos si extrem de puternic (de import, fireste). Daca stai bine sa te gandesti, romanul traieste numai pentru weekend. Luni- nu muncim mai nimic pentru ca abia am venit din weekend si, evident, in ziua de luni nici macar iarba nu creste. Marti- parca, parca ar trebui sa ne apucam si noi sa facem ceva, sa muncim un pic dar…cam fara tragere de inima. Miercuri- of, incepem sa simtim oboseala. Muncim dat totusi nu ne spetim. Joi- drace, mai e mult pana la weekend?Ce
Se pare ca cetatenii marilor aglomeratii urbane sunt bine adaptati mediului (asa am vazut eu ca se zice pe Discovery). Locul unde se aduna cei mai inteligenti oameni ai orasului este supermarketul. Supermarketul a devenit un fel de “poiana a lui Iocan” in cultura sociala a anului 2007. Oamenii isi dau intalnire in supermarket (“deci, ne vedem la 18.00 langa branzeturi?”), rezolva afaceri in supermarket, se indragostesc la supermarket sau se imblonavesc de nervi printre rafturi. Oamenii…cam fac
Recomand sa cautati filmul “Parfumul”. In Romania, filmul va avea premiera in 30.03.2007 Parfumul este adaptarea best-seller-ului omonim al scriitorului german Patrick Suskind, publicat in 1985. Situat in Franta secolului XVIII, romanul povesteste viata lui Jean-Baptiste Grenouille, un om aparte dotat cu un simt olfactiv iesit din comun si un vis care-l va impinge la comiterea celor mai abominabile atrocitati. Producatorul Bernd Eichinger l-a contactat pe romancier inca de la aparitia romanului
Sunt racit, acum m-am trezit, n-am cu cine sa vorbesc “nimicuri” pe messenger, la televizor se vorbeste despre fotbal si despre referendum, licenta mi-am luat-o de mult, si n-am chef de nimic. In aceste conditii, singurul lucru “normal” pe care il pot face este sa ma ocup de noua mea jucarie: blogul. M-am gandit sa vorbim despre bucuriile “vietii in oras”. Nu am pretentia ca stiu prea multe despre viata dar cred ca pot face niste observatii despre “viata in oras. Sa incepem cu cetatenii de la
Pe vremuri (nu chiar asa de indepartate) se spunea, atunci cand nu iti venea ideea, ca “stai in fata unei foi albe de hartie”. In timpurile mai moderne se spune ca “stai in fata unui document blank in word.” De fapt, inseamna acelasi lucru: muza e la shopping in Mall (ca nici asta nu mai respecta cutuma) iar tu nu stii ce subiect sa abordezi. Sunt atat de multe: votul uninominal, factura la incalzire, fosta prietena, seful, vecinii, alcoolul, mass media, oile, Steaua la Oradea…etc. Atat de